“Muzica este o revelaţie mai înaltă decât orice înţelepciune şi orice filozofie…Cine pătrunde sensul muzicii mele va scăpa de ticăloşia în care se târăsc ceilalţi oameni” - scria Ludwig van Beethoven, în 1810 în scrisoarea adresată către contesa Bettina Brentano von Arnim.

A scrie despre Beethoven într-un spaţiu limitat este o mare îndrăzneală. Nu numai pentru că textele referitoare la marele compozitor însumează, probabil, sute de mii de pagini, dar şi pentru că ne aflăm în faţa unei personalităţi uriaşe care a schimbat faţa Muzicii pentru totdeauna şi care a cutremurat din temelii edificiul sonor înălţat timp de veacuri, deschizând larg porţile Romantismului. Într-adevăr, întregul secol al nouăsprezecelea avea să stea sub semnul beethovenian, toţi marii muzicieni fiind intimidaţi, fascinaţi, urmăriţi, într-un cuvânt, obsedaţi de umbra aceluia ce a fost supranumit Titanul.

Marţi, 4 mai, Radio România Muzical a pregătit o transmisiune directă prin satelit de la Berlin. În program: Ludwig van Beethoven - „Misa Solemnis” op.123 în Re major pentru solişti cor şi orchestră. Protagonişti Corul şi Orchestra Simfonică ale Radiodifuziunii din Berlin la Sala Filarmonicii. Dirijor Marek Janowski. Solişti soprana Camilla Nylund, contralta Iris Vermillion, tenorul Mark Padmore, basul Franz-Josef Selig.