Europa muzicală azi Înapoi la: Emisiuni

Lunchtime Concerts - Live broadcast from Wigmore Hall

Publicat: Luni, 3 Mai 2010 , ora 15.00
“Drumul Elisabethei Leonskaja este un drum al culmilor. Prin autodepășire, exigență, pasiune și inteligență, se plasează printre cei mai mari, nu numai din prezent, dar și din epocă: la nivelul Clarei Haskil sau a lui Lipatti, plus din modernitate.”...”revista Diapason”

Pianista de origine rusă, Elisabeth Leonskaja, a studiat cu Jacob Milstein la Conservatorul din Moscova, iar în 1978 emigrează în Austria și se stabilește la Viena. Câștigă câteva concursuri prestigioase - “George Enescu” de la București, “Marguerite Long” de la Paris și “Regina Elisabeta” – Bruxelles, adevărate rampe de lansare pentru artistă.

Unul dintre mentorii săi – Sviatoslav Richter – care de altfel i-a fost și partener de scenă - a avut o puternică influență asupra personalității sale. A debutat pe scena Festivalului de la Salzburg în 1979 – prestația sa atrăgând atenția audienței. Au urmat numeroase angajamente – concerte și recitaluri susținute pe mai toate marile scene ale Europei, cele mai recente apariții fiind la Edinburgh, Viena, Ruhr și Schleswig-Holstein, în seriile pentru pian organizate la Viena, Londra, Paris, Bruxelles și Berlin.

În 2002-2003 Elisabeth Leonskaja a fost artistă rezidentă la Konzerthaus din Dortmund. Publicul din București și-o amintește din memorabilul recital din septembrie 2009 de la Ateneul Român, din “Festivalul Enescu” dar și din cele două concerte din aprilie 2010 tot de pe scena bucureșteană, când a interpretat cele două Concerte pentru pian și orchestră de Johannes Brahms, acompaniată de Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu, dirijată de Horia Andreescu.

Luni, 3 mai... în cadrul Concertelor de prânz de la Wigmore Hall, de la ora 15.00 vă invit să o ascultați pe „Leoaica pianului” - Elisabeth Leonskaja, într-o transmisiune directă prin satelit, la Radio România Muzical. Ea interpretează Impromptu nr.1 D.935 în fa minor și Sonata D.850 în Re major de Franz Schubert.
Mihai Stănescu