La aproape 84 de ani, Herbert Blomstedt este unul dintre dirijorii în plină activitate mondială. Pentru ultima parte a lunii ianuarie 2011 tocmai a anunţat că preia (în locul lui Nikolaus Harnoncourt) un concert la Salzburg, în cadrul manifestărilor consacrate omagierii lui Mozart!

Înfăţişarea sa tinerească, ţinuta suplă, elegantă, amabilitatea sunt câteva dintre elementele semnalate de cei care au dialogat cu acest muzician de origine suedeză născut pe continentul nord-american, publicând apoi interviuri. Când cineva l-a întrebat dacă a moştenit ”de la tatăl său statura, iar de la mama sa ...natura”, Herbert Blomstedt a răspuns râzând că mama sa - pianistă, şcolită la Chicago (provenind şi ea dintr-o familie de imigranţi suedezi) era o adevărată adeptă a romantismului: Chopin, Schumann, Liszt, Rahmaninov reprezentau muzica sa preferată, contextul expresiv în care s-a format şi artistul născut în februarie 1927.

Evident romantic este şi universul sonor al Simfoniei a VII-a op.70 în re minor de Antonin Dvorak pe care afişul concertului susţinut de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Bavareze îl propune sub bagheta maestrului în cea de a doua parte a programului oferit la Herkulessaal din München. Un eveniment în sine, cu un ansamblu instrumental distins cu premiul Grammy, cu un dirijor al cărui prestigiu este argumentat de o carieră impresionantă nu numai prin numărul deceniilor de activitate, cât - mai ales - prin valoarea realizărilor sale şi prin pregnanţa ecourilor pe care le-a lăsat în urma sa la marile colective orchestrale cu care a colaborat perioade îndelungate, de la Capela de Stat din Dresda, la Gewandhaus din Leipzig (unde a preluat ştafeta de la Kurt Masur), la San Francisco sau la alte importante orchestre americane, ca şi pe alte meridiane ale bătrânului continent. Între cele peste 130 de discuri înregistrate, partiturile romantice ocupă un loc important. Dar nu numai ele!

Herbert Blomstedt a studiat şi creaţia modernă şi contemporană la Darmstadt, dar şi pe cea a renascentistă şi a barocului la Schola Cantorum Basiliensis, reluând întâlnirile cu Igor Markevitch (al cărui discipol a fost la Paris) în cadrul unor perfecţionări la ...Salzburg! Şi astfel am ajuns la creaţia mozartiană, pe care artistul născut în Massachusetts o preţuieşte în mod deosebit... În ultima decadă a lunii ianuarie era firesc să răsune muzica lui Mozart, la 255 de ani de la naşterea sa: Simfonia nr.39 (pe care aveţi prilejul de a o asculta într-o variantă interpretativă actuală, prin comparaţie cu cele două versiuni document înregistrate de Fürtwangler la pupitrul Filarmonicii din Berlin, propuse sub genericul Anotimpul discurilor). Un gest firesc, cu atât mai mult cu cât, pentru Herbert Blomstedt, prin muzica clasică se învaţă democraţia ideală!

Ascultaţi aşadar o transmisiune directă specială de la Munchen.