Vom asculta câteva piese reprezentative pentru zona subcarpatică a Munteniei, Dâmboviţa şi Muscel, dar şi pentru Oltenia şi Gorj, ţinuturi româneşti care se mândresc cu o lume muzicală tradiţională robustă şi efervescentă. Brâul, Hora şi Sârba sunt modele arhetipale de jocuri din cadrul stilurilor carpatic şi dunărean româneşti. Brâul a fost clasificat în cadrul stilului coregrafic de tip carpatic, ca unul dintre cele mai răspândite şi mai vechi dansuri populare româneşti. Cu denumiri care precizează structura melodico-ritmică şi numărul de paşi, titulatura generică a jocului are, deseori, completări semantice: Brâul pe şase, pe şapte, pe opt sau chiar pe nouă, Brâul bătrân sau Brâuleţul. Hora este unul dintre cele mai cunoscute, mai apreciate şi mai „jucate” dansuri populare româneşti, cu aria de răspândire conturată mai ales în Muntenia şi Oltenia, dar şi la românii din dreapta Dunării, în Bulgaria şi Serbia, sau chiar la aromânii din Balcani. Cu vechime imemorială, cu etimologie care derivă din limba greacă şi cu un stil coregrafic desfăşurat în cerc, horele româneşti îmbracă mai multe „straie” ale tradiţiei populare: sunt hore mari şi hore mici, hore bătrâneşti şi hore de mână, hore drepte, hore în două părţi, hore boiereşti şi alte, numeroase, categorii.