Folclorul muzical bănăţean impresionează prin vitalitate şi, mai ales, prin pregnanta, inconfundabila şi impresionanta eterofonie, născută prin suprapunerea simultană a cel puţin două variante distincte ale aceleiaşi melodii, care se realizează în timpul interpretării de către instrumentele soliste ale tarafurilor sau fanfarelor din această regiune. Melodiile dansurilor bănăţene, cu nume specifice precum „Sorocul”, „De doi”, „Pe picior”, dar şi generice, ca „Brâul” şi Ardeleana” relevă, în primul rând, diversitatea şi bogăţia lor. Crişana este cel mai întins ţinut tradiţional din vestul României, cuprinzând, de la sud spre nord, zone etnografice cu particularităţi definitorii, precum Zarandul, Câmpia Aradului, Crişurile şi Codrul. Aflate în perimetre de interferenţă stilistică, muzicile reprezentative pentru acest ţinut îmbracă, deseori, forme de expresie caleidoscopice. Muzica de joc din Transilvania este atât de complexă încât nu poate fi surprinsă în întregul ei decât printr-o aprofundare treptată, concentrică şi sistematică, prin reveniri succesive, prin audiţii şi (mai ales!) prin vizualizarea jocurilor tradiţionale care se practică, încă, în acest ţinut multicultural românesc. Vă invit, aşadar, să descoperim împreună universul fascinant al culturii orale româneşti, ascultând câteva dintre piesele reprezentative pentru muzica jocurilor populare din Banat, Transilvania şi Crişana.