Primul Allegro este foarte frumos, înflăcărat şi bogat în armonie; menuetul cu trio are deopotrivă un caracter distinct, original. În Adagio ţi-ai putea dori ca melodia să nu fie aşa de fragmentată între diversele instrumente... se scria într-un articol după prima audiţie a simfoniei. Iar pentru că majoritatea comentatorilor se obişnuiseră să caute în opera lui Beethoven tot ceea ce este mai original, rupând zăgazurile, această a patra simfonie rămâne într-un con de umbră, deşi după alţii nu există cuvinte să descrie adâncul, puternicul spirit al acestei lucrări din perioada cea mai frumoasă a creaţiei sale...

Dacă soarta simfoniei a patra în Si bemol major op. 60 va fi mereu una nu tocmai fericită..., cu totul altfel stau lucurile cu sonata op. 57 în fa minor... Considerată cea mai reprezentativă a perioadei mijlocii de creaţie, ea este printre preferatele tuturor pianiştilor care au ambiţia să-şi demonstreze maturitatea, virtuozitatea, profunzimea gândirii asupra partiturii...

Şi încă ceva: supranumele de Appassionata nu a fost pus de Beethoven, el se pare că ar fi dorit să-l folosească pentru altă lucrare, dar istoria i l-a atribuit şi aşa a rămas în conştiinţa publicului peste veacuri.