Începem azi cu fenomenalul Avishai Cohen, contrabasistul numit geniu de către Chick Corea şi care are o discografie în creştere, către cel mai ridicat nivel artistic. Albumul pe care l-a lansat în 2011 ne duce în acea zonă rarefiată a artei muzicale, unde numai cei pregătiţi ajung, artişti şi public deopotrivă. Acest nou opus semnat de Avishai Cohen emite vibraţia unei lucrări făcute inteligent, cu multă personalitate, adăugând încă o coardă la acest sistem atât de bine organizat: vocea. Nu e prima dată când Avishai cântă, dar vocea lui pe acest album ne arată cât de uniform se dezvoltă acest artist. Albumul "Seven Seas" are un ton cosmopolit, cu inflexiuni estice şi duce abordarea artistică într-o zonă foarte spaţioasă şi bogată, cu suite de inspiraţie istorică şi cântece de leagăn, orchestrate plin, atrăgându-ne într-o experienţă muzicală fabuloasă, în care balansul dintre smerenie şi măreţie se extinde de la un capăt la celălalt. O muzică uşor de transpus vizual, care îţi încearcă limita dintre nostalgie şi bucurie cu o aleasă eleganţă. O fuziune care ne duce aproape de realitatea unei odisei, care te ţine conectat într-o permanentă fascinaţie.

După dispariţia timpurie şi absurdă a lui Esbjorn Svensson, ceilalţi doi membri ai trio-ului care a reuşit să umple săli de sport cu o muzică profund concepută şi dezvoltată, basistul Dan Berglund şi bateristul Magnus Ostrom au mers pe drumuri, cumva separate de stil şi concepţie. Rămânând desigur, într-o strânsă legătură spirituală, datorată magiei din experienţa Esbjorn Svensson. Memoria prietenului lor domină tematica muzicii pe care o cântă, mai ales pe noul album al lui Magnus Ostrom, intitulat "Thread of life". Totul este foarte bine potrivit pe acest album. Piesele sunt construite progresiv, melodicitatea e complexă dar cursivă, ritmurile se interpun fluent, iar sound-ul se îndepărtează de limbajul jazzistic, către ceva inutil de clasificat, atractiv şi foarte valabil, din punct de vedere estetic. O piesă se distinge de celelalte prin emoţie şi componenţă. Ballad for E este dedicată lui Esbjorn, iar Magnus Ostrom cântă alaturi de Dan Berglund şi de Pat Metheny. O experienţă intrigantă, angajată cu mult curaj şi pricepere, care atinge fără, efort dimensiunile unui demers artistic.