foto © Château de Versailles

Orchestra Filarmonică din Viena a comemorat în 11 noiembrie 2018 centenarul închieierii Primului Război Mondial, printr-un concert-eveniment la Opera Regală de la Versailles, sub bagheta lui Franz Welser-Möst

              De ce Versailles? Pentru că este un loc istoric pentru relaţiile dintre Franţa şi Imperiul Austro-Ungar, la Versailles semnându-se şi Tratatul de pace care a dus la încheierea oficială a războiului ca urmarea a armistiţiului din 11 noiembrie 1918. La 100 de ani distanţă, toamna trecută, dirijorul austriac Franz Welser-Möst concepea programul acestui concert ca o călătorie de la starea de devastare la speranţă şi contemplare, aducând în deschidere Uvertura operei "Flautul fermecat" de Mozart - o trimitere la perioada în care tânărul muzician austriac, născut la Salzburg, vizita capitala Franţei.

             Odată cu următoarea muzică, "Sirenele" de Claude Debussy, suntem deja la începutul secolului XX. Este ultima dintre cele Trei nocturne pentru orchestră în care compozitorul francez se inspiră din tablourile pictorului american Whistler, partitură pentru care se alătură Orchestrei Filarmonice din Viena, Corul de femei Radio-France: o muzică seducătoare, plină de mister, atmosferă pe care dirijorul austriac pregăteşte aducerea în scena Operei Regale de la Versailles, a sonorităţilor războinice din "Marte", partea I din Suita op. 32 "Planetele" de Gustav Hols. Compusă în 1914, în perioada premegătoare războiului, Marte angajează întreaga orchestră într-o conflagraţie instrumentală, cu atacuri violente. Moartea, ca destin al omului, este mesajul transmis şi de Marşul funebru din opera "Amurgul Zeilor" de Richard Wagner.

              Războiul nu a însemnat doar pierderile de vieţi din rândul soldaţilor. Muzicienii au avut şi ei de suferit. Dintre aceştia, pianistul austriac Paul Wittgenstein îşi pierde o mână - este cel căruia Ravel îi dedică celebrul Concert pentru mâna stângă, interpretat aici de tânăra pianistă chineză Yuja Wang.

             Un omagiu supravieţuitorilor războiului este şi cel adus de compozitorul britanic Ralph Vaughan Williams în "Cântecul elegiac pentru doi veterani" din cantata "Dona nobis pacem". Sonorităţi pline de pace, de speranţă, duse pe un nivel mai înalt de conştiinţă într-o altă pagină vocal-simfonică a 'Concertului pentru pace" de la Versailles: "Agnus Dei" din "Missa Solemnis" de Ludwig van Beethoven. Muzica drept meditație, contemplaţie - Beethoven nota în manuscris: "Rugăciune pentru pacea interioară şi exterioară". Soliști, soprana Elsa Dreisig, mezzoprana Ekaterina Gubanova, tenorul Daniel Behle și bas-baritonul Ryan Speedo Green, ultimii doi rămâmând în scenă şi pentru "Întrebarea fără răspuns" din final, "The Unanswered Question", piesa lui Charles Ives, care ne aduce în contemporaneitate pentru a reflecta asupra fragilităţii civilizaţiei, asupra absurdităţii conflictelor din jurul nostru.

         "Mă gândesc în aceste zile comemorative, cum am evoluat în ultimii 100 de ani? Atunci când am ales lucrările, am avut această credinţă şi viziune a umanismului, urmat de oroarea războiului şi de întrebarea:ce rămâne de făcut, după?" spune dirijorul austriac. Este întrebarea care încheie, la propriu, programul concertului din 11 noiembrie 2018 - de ascultat integral înregistrarea 'Concertului pentru pace" de la Versailles, joi, 28 februarie 2019, de la ora 15 şi 30 de minute, în emisiunea 'Concerte de 5 stele'.

foto © Château de Versailles