Arhivă : Evenimentele săptămânii Înapoi

Gustav Mahler - Compozitorul săptămânii 16 - 20 mai la Arpeggio

Publicat: duminică, 15 Mai 2016 , ora 18.19

Romantismul a promovat, știm cu toții, o exacerbare a emoțiilor, o pendulare permanentă între stări diverse și, de multe ori, contrastante. Niciunul dintre sentimente nu e prezentat în mod comun, ci cu patos, cu pasiune, cu exces de dramatic. Romantismul târziu va amplifica aceste elemente care își vor găsi în creația lui Gustav Mahler o expresie deplină. Pentru că la Mahler nu putem vorbi niciodată de temperare, totul alunecă înspre exacerbare. Tristețea merge către tragism iar veselia către sarcasm și grotesc. Unii l-au acuzat de o lipsă de măsură și, în general, cei care iubesc echilibrul lui Bruckner nu privesc cu ochi buni excesele lui Mahler și oscilarea sa continuă între diverse stări emoționale. Gustav Mahler a venit pe lume în data de 7 iulie 1860 în regiunea Boemiei, parte pe atunci a Imperiului Austro-Ungar. Ca fiu al unui hangiu cu origini atât evreiești cât și austriece, Mahler a simțit încă de mic sentimentul de înstrăinare și inadaptabilitate. Majoritarii cehi îl considerau un străin, ca parte a minorității austriece, în timp ce conaționalii îl priveau cu ostilitate din cauza originii evreiești. Când s-a mutat în Germania sentimentul de marginalizare s-a amplificat: era considerat, pe de o parte un austriac din Boemia, adică un minoritar și, pe de altă parte, avea de suferit fiind evreu. "Sunt de trei ori un străin: în Austria, ca venind din Boemia, în Germania, ca fiind austriac, în lume, ca evreu. Pretutindeni un intrus, nicăieri binevenit." - descria compozitorul acest sentiment de înstrăinare care i-a influențat cu siguranță creația.

Dincolo de acest aspect, tensiunile din familie și-au pus de asemenea amprenta decisiv asupra personalității sale. Suferințele mamei sale, maltratate de un tată autoritar, moartea ce i-a secerat șase dintre cei 11 frați pe când erau copii, sinuciderea lui Otto, fratele său mai mic la vârsta de 21 de ani, au fost evenimente traumatice pentru Gustav Mahler, adâncindu-i convulsiile interioare. Este o posibilă explicație pentru pesimismul său structural și pentru gândurile obsesive către moarte care i-au marcat existența. Celebrul autor și-a desfășurat întreaga carieră în cadrul instituțiilor lirice și pentru mulți este, probabil, ciudat că nu a fost tentat de genul operei. Acest lucru se datorează însă viziunii lui Gustav Mahler asupra artei în general, profund influențate de gândirea lui Richard Wagner și Franz Liszt, cu puternice conotații autobiografice, urmărind exprimarea prin muzică a unei viziuni personale asupra lumii, existenței și condiției umane. Fără îndoială că pentru acest obiectiv genul simfonic - pur orchestral dar și cel vocal-simfonic, foarte flexibil, având o scară dinamică extinsă - erau și rămân cele mai potrivite.

Vă invităm în fiecare zi, de luni și până vineri, în săptămâna 16-20 mai 2016, de la ora 12.00, să aflați mai multe despre viața și creația lui Gustav Mahler, în rubrica intitulată «Compozitorul săptămânii», la Arpeggio.

Ioana Marghita