Arhivă : Evenimentele săptămânii Înapoi

Antonin Dvoűák este compozitorul săptămânii 9-13 martie la Arpeggio

Publicat: vineri, 6 Martie 2015 , ora 10.40

Secolul al XIX-lea a adus nenumărate schimbări majore în viețile muzicienilor. Se pare că însuși conceptul de "muzică clasică" a fost folosit pentru prima dată în această perioadă, în Dicționarul Oxford figurând în ediția din 1836. Născut în 1841 și stins din viață la începutul secolului următor, în 1904, Antonin Dvoűák a trăit într-o perioadă în care arta punea accentul pe ideea de identitate națională a diverselor grupuri etnice. Născut într-un sat de lângă Praga (pe atunci încă parte a Imperiului Austriac) într-o familie modestă ca educație dar nu săracă, Dvoűák a studiat orga, vioara și viola și a cântat, ca violist, chiar sub conducerea lui Smetana, în orchestra Teatrului Boemian în anii 1860. Apoi, încurajat de Brahms (care i-a acordat compozitorului ceh Premiul pentru compoziție al Statului Austriac de trei ori - în 1874, 1876 și 1877 - și care l-a recomandat editorului său, Simrock), Dvoűák s-a devotat compoziției. După ce a lucrat o perioadă ca profesor de compoziție la Conservatorul din Praga, compozitorul a susținut diverse turnee în afara țării natale, la Londra, dar și în Rusia și Germania, iar succesul acestora s-a făcut auzit și peste ocean. Astfel că în 1892 Dvoűák a acceptat invitația de a deveni directorul Conservatorului Național de Muzică din New York. Aici, în Statele Unite ale Americii, artistul a compus una dintre cele mai cunoscute creații ale sale - Simfonia în mi minor "Din Lumea Nouă".


Întoarcerea acasă

Chinuit de dorul de Europa, de casă, Dvoűák a rezistat doar trei ani la New York, a refuzat, de asemenea, invitațiile lui Brahms de a se muta la Viena și, în 1895, a revenit la Praga, unde a ocupat, din 1901 și până la stingerea sa din viață, funcția de director al Conservatorului Național. Aici a finisat partitura celei de-a noua dintre cele zece opere ale sale, cea mai cunoscută, Rusalka. În ultimii ani de viață compozitorul a scris ultima sa operă, Armida, murind în 1904 la scurtă vreme după prima audiție a acestui opus.

În afara muzicii, cele două mari pasiuni ale lui Dvoűák erau motoarele de locomotive și creșterea porumbeilor.


Creația muzicală

Creația sa cuprinde nouă simfonii, un celebru concert pentru violoncel și două alte opusuri concertante mai puțin cunoscute (pentru vioară și, respectiv, pian), poeme simfonice și foarte iubitele Dansuri slave, cvartete de coarde, zece opere, diverse alte creații vocale și corale.

La Radio România Muzical sunteți invitați să descoperiți biografia și muzica lui Antonin Dvoűák în fiecare zi din intervalul 9-13 martie, de la ora 12.00, în emisiunea Arpeggio.


Irina Cristina Vasilescu