Bun găsit, în lumea repertoriului compus de Wolfgang Amadeus Mozart pentru duo-ul pian - vioară.

În septembrie 1777, tânărul compozitor şi mama sa au pornit într-o lungă călătorie care avea să-i poarte la München, Mannheim şi Paris.

La Mannheim, Mozart a început să scrie un ciclu de 6 Sonate pentru vioară, pe care l-a completat în 1778 la Paris prin lucrările KV 304 şi KV 306.

Tot în timpul şederii la Mannheim, Mozart l-a cunoscut pe înstăritul medic olandez Ferdinand Dejean, flautist amator, care i-a solicitat să scrie trei Concerte pentru flaut precum şi nişte Cvartete. Compozitorul a finalizat doar două Concerte şi două Cvartete. Există însă dovezi că şi pentru Sonata KV 301 în Sol major pentru pian şi vioară Mozart s-a gândit la Dejean. S-a spus că începutul lucrării, pe care l-aţi ascultat în deschiderea rubricii, a fost gândit pentru flaut, apoi Mozart s-a răzgândit şi l-a adaptat pentru flaut.

În afară de ultima, toate Sonatele cu număr de catalog de la 301 la 306 sunt scrise în două părţi, iar Mozart compensează absenţa mişcării lente scriind finalul într-un tempo moderat. Însă, în mod excepţional, Sonata KV 301, din care aţi ascultat fragmente din partea 1, este constituită din două mişcări Allegro. Iată şi partea a 2-a.

Printre cele 6 Sonate din 1778 se află şi tragica lucrare KV 304 în mi minor - singura compoziţie mozartiană în această tonalitate. Aceasta este partea 1, Allegro moderato.

Tema sotto voce a Menuetului din partea a 2-a, cu o linie descendentă în bas, intensificată cromatic în cea de-a doua jumătate, aduce un aer de infinită melancolie.

Cu finalul Sonatei KV 304 în mi minor se încheie astăzi Ghidul melomanului începător. Pe curând!