Bine v-am regăsit, în lumea creaţiilor camerale Beethoveniene! „Până la a încheia şirul Cvartetelor cu op.135, culminaţia recunoscută a acestui gen rămâne "Marea triadă" - în ordine cronologică op. 132 din 1825, op.130 din acelaşi an şi op.131 din 1826, cu o unitate conceptuală vizibilă în amplitudinea arhitectonică, în tematică sau în trăsăturile de profunzime ale conţinutului muzical”, remarcă Valentina Sandu-Dediu în volumul dedicat lui Beethoven. ”Cadrul cvartetului se lărgeşte în aceste lucrări la 5, 6 şi 7 părţi, iar alături de sonata clasică apare diferite forme muzicale sau piese de gen - din epoci anterioare, moderne sau venite din lumea operei - de la lied, temă cu variaţiuni marş, dans german, coral, fugă, canon, până la recitativ, cavatină, uvertură”, menţionează aceeași autoare. 

În forma originală, cu Marea fugă în final, acesta era cel mai amplu Cvartet beethovenian. Fuga a fost considerată iniţial de neînţeles şi de necântat, astfel încât Beethoven a fost determinat să o înlocuiască printr-o mişcare mai scurtă şi mai uşoară.

Ascultând prima parte a Cvartetului op.130 în Si bemol major, foarte interesant este efectul misterios al grupului tematic secund, în Sol bemol major, un procedeu care va apărea şi în Marea fugă op.133.

Întregul Cvartet beethovenian op.130 poate fi relaţionat cu o partită de Bach. Aşadar Beethoven se apropie în ultimele sale lucrări şi mai mult de trecut.

Partea a doua este urmată de un rapid şi scurt Scherzo în minor.

După o a treia mişcare delicată, în Re bemol major, urmează un Dans german, în Sol major, o tonalitate foarte îndepărtată de cea din partea precedentă, Re bemol major.

Apoi... o Cavatină melancolică, al cărei ultim sunet reprezintă începutul atât pentru Marea fugă, cât şi pentru finalul compus ulterior de Beethoven.

Iată un fragment din marea fugă op.133.

Acum, ascultaţi şi câteva pagini din finalul cu care Beethoven a înlocuit până la urmă Marea fugă. Această mişcare se pare că este ultima finalizată de Beethoven înainte de a stinge din viaţă.

Cvartetul op.130 de Beethoven a fost publicat pentru prima dată la Viena în 1827, iar premiera versiunii finale a avut loc pe 22 aprilie 1827, la o lună după dispariţia compozitorului. Pe data viitoare!