Bun găsit! Vorbim și astăzi despre notele melodice, cele care, împreună cu notele reale ale acordurilor, construiesc linia melodică.

Am detaliat data trecută despre notele de pasaj și ajungem acum la broderie - așa cum deduceți din denumire, ea brodează, ornamentează o altă notă.

Imaginați-vă că suntem în do major, pe acordul tonicii, do mi sol, să construim câte o broderie superioară. Avem do re do. Apoi mi fa mi, iar pe sol, sol la sol. Broderiile pot fi de asemenea inferioare - do si do, mi re mi, sol fa sol.

Iată un exemplu de broderie inferioară în miniatura Für Elise de Beethoven. O ascultați la fiecare început al motivului tematic.

Ca exemplu pentru broderia sperioară, ascultaţi începutul sonatei KV 331 în La major de W. A. Mozart.

Un alt tip de note melodice sunt întârzierile, numite şi suspensii. Sunt reprezentate de notele prelungite dintr-un acord în altul, unde acestea devin note disonante, rezolvându-se apoi prin mişcare treptată pe sunetele a cîror apariţie a fost întârziată. Spre exemplu, să luăm acodrurile de treapta I şi de treapta a V-a din Da major. În acodul do mi sol, prelungim nota mi care, întârzie apariţia lui re în acordul si re sol.

Şi întârzierile pot fi descendente şi ascendente. Iată un exemplu în direcţie descendentă.

Iar acum, un fragment din Concerto grosso op.6 nr.8 de Argancelo Corelli.

Continuăm cu notele melodice şi ajungem la apogiaturi, ele sunt, pe scurt, nişte întârzieri nepregătite - apar ca disonanţe ce înlocuiesc temporar notele din acord în care apoi se rezolvă. Iată un fragment din Preludiu, coral şi fugă de César Frank.

Tot dintre notele melodice, vorbim puţin despre anticipaţii - ele sunt note ce nu fac parte din acord dar anunţă apariţia lor ca note reale în acordul următor. Iată un exemplu din Sonata nr.20 în Sol major pentru pian de Beethoven.

Anticipaţia poate apărea şi la mai multe voci, formându-se astfel acorduri anticipate. Iată un exemplu din Sonata pentru pian în Sol major de Piotr Ilici Ceaikovski.