Aşa cum ne-am obişnuit cu valul de muzicieni excepţionali care au venit din Scandinavia cu o nouă tendinţă de abordare a jazz-ului contemporan sau cu diversitatea cu care muzicienii francezi au îmbogăţit fenomenul, la fel întâlnim din ce în ce mai mulţi muzicieni din Israel care se formează într-un mediu muzical foarte potrivit, apoi continuă în centre mai puternice, în medii mai diversificate, devenind reprezentanţi universali ai acestui limbaj comun al minţilor deschise. Amit Baumgarten este unul dintre chitariştii puternici, care a debutat pe scena proprie şi a devenit repede un punct de atracţie prin virtuozitate, compoziţie şi prin nivelul maxim la care îşi concepe producţiile muzicale. În 2017 a lansat albumul de debut "Times of Change", care conţine cam tot ce poate oferi un muzician modern: teme clare, complex dezvoltate, colegi de primă mână şi un minunat repertoriu propriu, abundent în swing, în sunete familiare de pian şi chitară dar şi în limbaj actualizat, cu conţinut de rock şi etos estic, acceptabile într-o fuziune bine măsurată şi o expresie muzicală proaspătă şi admirabil de fluentă. "Times of Change" îţi oferă confortul primei audiţii, te face să crezi că totul se desfăşoară firesc, iar întâlnirea cu noul, cu artiştii mari la debut, devine un eveniment familiar.

Asistăm si la debutul fabulos al chitaristului londonez Rob Luft, un fost component al National Youth Orchestra, ajuns la prima sa experienţă de lider de grup, autor şi solist, desăvârşită la un nivel care a surprins toată mişcarea muzicală europeană, de altfel abundentă în super-instrumentişti tineri şi puşi pe treabă. E din ce în ce mai greu să spui ceva cu aceleaşi note, aceleaşi instrumente, într-un limbaj care te expune la riscul stereotipiei. Vocea personală, stilul şi atitudinea sunt cele care pot face încă o distincţie clară. Rob Luft are un stil marcat de subtilitate şi îndemânarea de a evita clişeele de jazz şi blues vehiculate energic în ultima vreme. Compoziţiile sunt imaginative, cu multe arpegii, care înlocuiesc cumva modurile clasice americane, în forme care primesc sonorităţi noi şi pasaje atipice. Africa se distinge din groove, deşi nu trece prin filtrul blues-ului, iar saxofonul tenor apare ca o optimă completare timbrală. Debutul lui Luft ne arată multe influenţe, iar consistenţa muzicală, cu un gust perfect găsit, nu ne oferă doar o deplină satisfacţie, ci şi o curiozitate faţă de ce urmează după un asemenea debut. "Riser" se remarcă prin originalitate, compoziţie solidă şi un cvartet foarte natural reprezentat.

Jazzy Hour - joi, 26 octombrie, ora 18.30