Arhivă : Recomandări Înapoi

VIDEO. Nihil Sine Deo – albumul de debul al pianistei Sânziana Mircea - CD Review, 21 octombrie

Publicat: joi, 20 Octombrie 2016 , ora 15.05

Nihil Sine Deo

Acesta este titlul albumului de debut semnat de tânăra pianistă Sânziana Mircea, unul dintre cele mai promițătoare talente ale tinerei generații, artistă care își construiește cu minuțiozitate, pasiune și tenacitate cariera - scrie în prefața albumului muzicologul Liliana Staicu. Albumul a fost lansat la Editura Casa Radio pe 8 aprilie anul acesta și este selectat pentru campania Radio România Muzical "Votează discul de muzică clasică al anului 2016". Nihil Sine Deo este titlul lui. Să fie un titlu îndrăzneț? Gândindu-mă că dictonul este trecut pe blazonul Casei Regale a României și niciodată n-a fost omis din înscrisurile perioadei în care țara noastră a fost regat. Cred că mai degrabă este un îndemn la meditație în ideea că "nimic nu există fără Dumnezeu".

Sânziana Mircea scrie în prefața albumului: Imaginează-ți că totul începe în zorii zilei, atunci când lumina răsăritului umple cerul de culori precum Coralul lui Bach reimaginat de Myra Hess sau când Ave Maria luminează sufletul ascultătorului în obișnuita călătorie interioară. Miezul zilei ne găsește sub soarele torid al Spaniei, Albeniz conducându-ne spre portul din Cadiz și pe străzile din Sevilla, invadate de mulțimile transfigurate de bucurie, în sunetul clopotelor de sărbătoare. Seara pășim pe tărâmul basmelor rusești, care ne invită într-o promenadă prin grădinile Tuilleries, Piața din Limoges sau ruinele vechiului castel italian, acompaniați de personaje fantastice precum Gnomul sau Baba-Yaga. Promenada se oprește în fața grandioasei porți a Kievului, unde, din nou, clopotele încep să bată, marcând finalul călătoriei.

Este o călătorie care începe cu Divinul Bach, Coralul din Cantata BWV 147 Jesus bleibet meine Freude (Iisus rămâne bucuria mea), căruia îi stă alături Ave Maria și alte două lieduri Auf dem Wasser zu singen (Cântând pe apă) și Du bist die Ruh (Tu esti linistea), din Trei lieduri S.558 nr. 12, 2, 3 de Franz Schubert. În continuare, călătoria pe care o propune Sânziana Mircea devine pământeană cu totul prin Suita Iberia de Isaac Albeniz. Punctul culminant al acestui album îl reprezintă Suita "Tablouri dintr-o expoziție" de Modest Musorgski.

O interpretare vitală și sinceră

Despre Sânziana Mircea, muzicologul Liliana Staicu adaugă, tot în prefața albumului: I-am urmărit evoluția și drumurile prin întreaga lume, studiind la Köln sau la Londra, participând la masterclass-uri susținute de maeștri precum Aldo Ciccolini, Pavel Gililov, Dominique Merlet, Peter Donohoe, Pascal Rogé, sau concertând la Londra, Tokyo, Budapesta, Praga și, destul de des, la București. Și i-am apreciat pasiunea și inteligența, dar și disponibilitatea de a se dărui total acestei arte, de a parcurge fiecare treaptă a ascensiunii artistice în drumul ei spre Everestul pianisticii.



Albumul este un început discografic promițător. Sânziana Mircea are aptitudinile necesare pentru a deveni un nume în arta pianistică, are tenacitate, voință, disponibilitatea și curajul de a emite păreri interpretative. Are acea doză de subiectivitate necesară unui artist pentru a impune propria-i versiune. Nu are încă răbdarea de a lăsa frazele să dezvăluie ascultătorului toată subtilitatea expresiei lor. Într-un fel e firesc, pianista se află încă la stadiul la care dorește să arate că poate, că este capabilă să se aventureze pe cele mai dificil de abordat piscuri ale repertoriului pianistic.

Programul albumului este solicitant din punctul de vedere al paletei expresive. De la Cupola Divină a partiturilor lui Bach și Schubert, prin imaginile pitorești din Iberia lui Albeniz și ajungând la evantaiul de culori și stări din tablourile lui Musorgski, toate acestea sunt o provocare pentru orice artist ajuns la maturitatea exprimării sale artistice. În ceea ce o privește pe Sânziana Mircea, ea trece cu brio prin toată această provocare, dar există o precipitare cu care ea se plimbă, de pildă, prin expoziția tablourilor lui Musorgski. Își spune clar părerea despre ceea ce "vede", dar nu lasă celui ce ascultă acest album prea mult timp de reflecție. Personal, nu mă deranjează acest lucru, pentru că vitalitatea și sinceritatea cu care pianista cântă aceste tablouri devine molipsitoare și plăcută.

Iată argumentele cu care vă invit să o ascultați pe tânăra pianistă Sânziana Mircea, pe 21 octombrie la CD Review (12,15).

Gabriel Marica