Două publicații bucureștene - "Vestitorul românesc" și "Buckarest Deutsche Zeitung" - anunțau în toamna anului 1846 un mare eveniment artistic, și anume apropiata sosire în țara noastră a marelui pianist și compozitor Franz Liszt. Publicul bucureștean a primit știrea cu multă bucurie și în același timp nerăbdare de a-l vedea și a-l asculta pe unul dintre cei mai renumiți pianiști ai vremii cunoscut în țara noastră datorită unor articole apărute în 1842 în "Curierul românesc", care relatau despre concertele date de Liszt în scopuri de binefacere. Așadar, evenimentul cultural al anului 1846 cu singuranță l-a constituit vastul turneu a lui Liszt. Astfel, călătoria culturală a creatorul și pianistul ungar a cuprins numeroase orașe importante ale Europei - Paris, Berlin, Viena, Budapesta, Roma, Sankt-Petersburg, Kiev și Constantinopol. Deși a poposit în țara noastră cel mai puțin, Liszt a oferit în orașele din Transilvania, Țara Românească și Moldova cele mai multe recitaluri.

Franz Liszt a oferit publicului bucureștean trei recitaluri

Două dintre cele trei manifestări au avut loc în Sala Momolo, iar ultima a fost găzduit de unul dintre saloanele domnitorului Gheorghe Bibescu.

Pentru primul recital susținut la București, marele pianist a ales un program cu piese de mare popularitate - transcripții după arii celebre ale creatorilor italieni, opusuri clasice și romantice, compoziții proprii și dansuri populare ungare. Se spune că Liszt a fost extrem de încântat de publicul bucureștean format în mare parte din pătura bogată a societății, căci prețul biletului de intrare la recital - doi galbeni - era cosiderat un lux pentru tinerimea română, dar și pentru oamenii de rând care își doreau să-l asculte pe Liszt.

Cum au primit bucureştenii recitalurile lui Liszt vom afla şi de la Lelia Zamani - muzeograf.

Cum arăta capitala noastră în acea vreme?

100 de mii de locuitori avea Bucureștiul în 1846 și peste 10.000 de case. Existau 6 tipografii unde apăreau "Curierul românesc", "Curierul de ambe sexe", "Magazinul istori" și alte publicații dintre care una scrisă în limba germană. Cărțile românești, dar și cele străine puteau fi cumpărate nu doar din librăria lui C.A.Rosetii, ci și din alte două locuri unde negoțul cu cărți prinsese contur - la firmele lui Danielopol Ioanid și Vențel Socec. Încep să apară străzi pietruite în București, în paralel cu cele acoperite cu trunchiurile de copaci, iar acoperișul de șindrilă al caselor este înlocuit cu cel de tablă, un lucru sesizat de un arhitect parizian afla în trecere prin capitala valahă, care notă că "grupele de acoperișuri asculțite, căptușite cu tablă, scânteie sub focul zorilor și dau un aspect plăcut ochilor". Pe podul Mogoșoaoia sunt montate încă 25 de felinare cu petrol și minune mare, spune un cărturar al vremii, apare stropitul străzilor cu sacalele, adică butoaie așezate pe căruțe. 500 de sergenți împodobesc cu uniforma lor intrările caselor boierești, arhitectul francez Villacrosse crează pasajul cei poartă numele (aflat și astăzi vizavi de Poliția Capitalei), o noutate pentru Bucureștiul anului 1846, un pasaj acoperit cu sticlă unde apăruse și primul atelier fotografic. În plus pe șoseaua Kisselef și în grădina Cișmigiu erau frecvent concerte ale tarafurilor vestite de lăutari, dar reprezentații cu muzică militară.

Așadar, în acest deosebit context bucureștean, în care își duceau viața și activitatea nume ca Nicolae Bălcescu, frații Golești, Cezar Bolliac și alții, s-au consumat cele trei recitaluri ale lui Franz Liszt în 22 și 27 decembrie 1846, iar ultimul în prima zi a anului următor.

Mai multe însă despre turneul lui Franz Liszt pe meleagurile noastre vă invit să descoperiţi în cele trei ediţii, 28,29 şi 30 iunie 2016, derulate sub genericul Bucureştiul muzical de altădată, de la ora 10,00.