George Enescu, privit ca oglindă a noastră, ne arată în continuare că, adesea, nu ştim să vedem frumuseţile risipite la îndemâna oricui; pentru că, în mod sigur, uităm că Enescu ne-a oferit şi exemplul unic, fără exagerare, al unui mare compozitor, dublat de un excepţional violonist dar şi de un pianist memorabil - fapt prin care nu ştiu să-şi aibă un echivalent pe măsură în vastul peisaj al muzicii culte.

Bineînţeles că gândirea pianistului George Enescu a influenţat hotărâtor nu numai creaţia sa camerală, în care cele mai multe opusuri includ pianul, ci, într-un sens mai larg şi discret, muzica artistului în ansamblul său, aşa că e nevoie în continuare de instrumente pentru a înţelege această gândire. În acest context, nu este de mirare că o realizare discografică de referinţă, "Integrala creaţiei enesciene pentru pian solo", semnată în 2015 de Raluca Ştirbăţ sub prestigoasa egidă Hänssler Classic, s-a impus drept câştigătoare, prin alegerea dumneavoastră, a publicului nostru, în cadrul campaniei "Votează discul de muzică clasică al anului…".

Nu cred că exagerăm subliniind virtuţile acestui album în 3 CD-uri, ce oferă o imagine completă, cronologică asupra creaţiei acestui muzician care a descoperit pianul în anii copilăriei, în casa mamei din Mihăileni - o localitate repusă pe harta de interes tot prin strădaniile Ralucăi Ştirbăţ. De la Suita op. 3, imaginată de Enescu în anii adolescenţei, la 16 ani, şi până Sonata op. 24 nr. 3, terminată în mai 1935 - aproape 4 decenii pianul solo a însemnat o preocupare pentru George Enescu - o operă consistentă, ce are nevoie în continuare de promotori, ambasadori şi de atenţia noastră, a publicului. E de amintit şi că această integrală a Ralucăi Ştirbăţ a fost desemnată de postul Radio Klassik din Viena CD-ul săptămânii între 13 şi 19 februarie 2016. V-o propunem în două ediţii ale emisiunii "Discul de muzică clasică al anului 2015" difuzate în 30 aprilie şi 1 mai, de la ora 15.30.