Exact acum un an, muzicologul Grigore Constantinescu îl omagia pe Liviu Glodeanu in direct, prezentând volumul dedicat de Cristina Maria Joiţoiu creaţiei concertante a compozitorului, în cuprinsul Revistei muzicale de la Radio România Cultural. Trecător ca o cometă prin această lume, clujeanul care nu a apucat să împlinească 40 de ani (s-a stins din viață în 1978) a reuşit să se impună ca un creator de mare originalitate încă din primii ani de după cei doi de studii la Conservatorul din Cluj, oraşul său natal (unde se născuse în 6 august 1938) şi absolvirea celui din Bucureşti.

Folclorul copiilor şi talentul lui Liviu Glodeanu

Discipol al lui Marţian Negrea, a înţeles să fructifice bogata moştenire arhaică şi s-a îndreptat adeseori în creaţie spre folclorul copiilor pe care l-a utilizat cu maximă fantezie. Suita pentru cor de copii, suflători şi percuţie a apărut în 1961, iar doi ani mai târziu a fost prezentată publicului, arătând fantezia cu care cântece ce invocă primăvara (Stai ploaie călătoare, Gălăua, Toco-toconelele, Numărătoarea) distribuite în manieră autentică glasurilor... primăvăratice pot fi amalgamate cu jocul instrumental mai abstract, modern, nu lipsit însă de sonorităţi deopotrivă extravagante şi pline de farmec. Alfred Hoffman a participat la acea primă audiţie absolută de la Filarmonică unde sub bagheta lui Mircea Cristescu evoluaseră instrumentişti ai instituţiei împreună cu cei mici din Corul Palatului Pionierilor pregătiţi de Stelian Olaru. În cronica din 23 martie 1963 publicată în ziarul România liberă scria: "Sonorităţile sunt câteodată aspre, ritmica [e] colţuroasă, dar dinamismul şi sinceritatea totală a expresiei fac ca lucrarea, evoluată din punct de vedere al mijloacelor muzicale folosite, să fie totodată deosebit de accesibilă, atât copiilor care o cântă cu un entuziasm vizibil, cât şi publicului..." 

În februarie 1973, Radiodifuziunea a avut ideea unui concert tematic: Lumea copiilor şi muzica, în care, între Petrică şi lupul de Prokofiev şi Colţul copiilor de Debussy, a introdus această fermecătoare Suită pentru cor de copii, suflători şi percuţie de Liviu Glodeanu. "...La drept vorbind, singura lucrare a programului... pe deplin satisfăcătoare din toate punctele de vedere (adică atât sub raportul creaţiei, cât şi sub acela al interpretării) - nota Mihai Moldovan în cronica din revista Muzica, în mai 1973 - a fost Suita pentru cor de copii, suflători şi percuţie de Liviu Glodeanu, căreia Emil Simon a ştiut să-i insufle prospeţimea juvenilă, unită cu sugestivitatea ritmică a jocurilor de copii de sorginte folclorică, ce fac farmecul acestei creaţii deosebit de inspirate. Totul a concurat aci la succesul obţinut: excelenta pregătire a Corului de copii al Radioteleviziunii (dirijor: Elena Vicică), execuţia precisă a mănunchiului de instrumentişti, orchestraţia transparentă, îmbinarea ingenioară dintre coloritul orchestral strălucitor şi vocile pure ale copiilor (însoţite în final de bătăi ritmice din palme)..." mai arăta compozitorul-cronicar.

Din tinereţea lui Anton Arenski

Al doilea giuvaer din Cutia noastră cu amintiri vine din opera unui creator rus: Anton Stepanovici Arenski. Un compozitor-pianist reinterpretat aici cu participarea compozitorului-pianist român Valentin Gheorghiu de pe al cărui dublu CD am extras efervescentul şi totodată liricul Trio op. 32 în re minor. Elevul lui Rimski-Korsakov s-a lăsat, se pare, mai influenţat de Ceaikovski în această partitură pe care pianistul român împreună cu fratele său, violonistul Ştefan Gheorghiu şi violonelistul Radu Aldulescu au înregistrat-o în 1963. Se remarcă fluviul de sonorităţi romantice, învolburate în prima şi ultima mişcare, dar şi aerul frenetic, primăvăratic al scherzo-ului precum şi calmul liric şi cantabil al seninei şi pe alocuri jucăuşei Elegii din interiorul lucrării. 

Din dragoste pentru copii, în beneficiul UNICEF

În primăvara lui  2012 a fost anunţată lansarea Festivalului Sergiu Celibidache 100. Între manifestări, la Ateneul Român în 30 iunie a fost programată creaţia compozitorului-dirijor „Grădina de buzunar”. Interpreţi – Orchestra Română de tineret condusă de Cristian Mandeal. Lucrarea datează din finalul anilor 70 ai veacului trecut. Dirijorul a acceptat să realizeze o înregistrare pentru casa Deutsche Gramophon (căci ştim câtă aversiune avea pentru această modalitate de a fixa arta vie pentru posteritate!), doar cu o condiţie: banii rezultaţi din vânzarea discurilor să fie donaţi UNICEF în beneficiul copiilor care au nevoie de ei! 13 părţi însemnând tot atâtea prilejuri de joc cu sonorităţile în spiritul copilăriei, alcătuiesc suita orchestrală în care autorul evocă şi imaginează cântul lalelelor în bătaia vântului, rugăciunea raţei, semeţia bradului, o serenadă a crapului, o cursă nebună pe căluţul de lemn, căutarea ariciului sau ploaia din stropitoare. Umorul şi meditaţia se regăsesc succesiv în această muzică îndatorată ca spirit şi intonaţii unor Ravel sau Stravinski, cum aflăm chiar de pe site-ul Fundaţiei Celibidache.

Vă oferim, aşadar, în finalul emisiunii din Duminica Floriilor, suita „Grădina de buzunar” de Sergiu Celibidache cu autorul conducând Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart (al cărei dirijor permanent fusese câţiva ani) – acea versiune din 1979, pe care genialul dirijor - aici şi compozitor a permis-o în beneficiul UNICEF. După mai bine de un sfert de veac de atunci, lucrarea a fost recreată la Iaşi, în cadrul celei de-a treia ediţii a Festivalului Sergiu Celibidache, în 2006. Acea primă audiţie românească s-a datorat dirijorului Mark Mast, directorul din 2001 al Fundaţiei ce poartă numele artistului român. Prin aceasta a arătat modul în care onorează numele maestrului cu care a studiat ani la rând dirijatul, la Munchen şi se pare că are planuri şi pentru acest 2016 dar de această dată... editoriale (atât cu privire la Grădina de buzunar cât şi la altă lucrare simfonică prezentată în acelaşi context, Haz de necaz).