Clarinetistul suedez Martin Fröst poate fi numit un artist eclectic. Dovadă stau cele mai recente albume lansate, în care Fröst a explorat relaţia instrumentului său cu tradițiile populare din Europa Centrală şi nu numai, dar şi polenizarea încrucișată între aceaste sonorităţi și ceeace numim convenţional muzică clasică.

Un album neconvenţional

Martin Fröst nu se dezminte nici pe cea mai recentă apariţie discografică a sa, albumul intitulat Roots (Rădăcini), lansat pe 11 martie 2016, o selecţie subiectivă de sonorităţi extrase din aproape 2000 de ani de dezvoltare a muzicii occidentale şi nu numai. Clarinetistul pune laolaltă pe acest album muzică inspirată din arta populară, extrase din ritualuri sacre, sonorităţi de divertisment pur, ecouri ale Evului Mediu timpuriu, un imn gregorian, pentru ca să ajungă la semnăturile în clar ale lui Hildegard von Bingen, Georg Philipp Telemann, Bernard Henrik Crusell, Robert Schumann, Johannes Brahms, Bela Bartok și Astor Piazolla, toate aceste nume unite de inspiraţia dansului şi a muzicii tradiţionale.

Martin Fröst spune: Am petrecut mult timp pentru a selecta materialul pentru acest album. Am dorit ca el să fie potrivit atât pentru a fi ascultat pe CD, dar şi pentru a fi prezentat publicului în concert. De aceea am încercat să pun împreună diferite tipuri de muzică potrivite fie după tonalitate, fie după ritmică sau idei melodice, fără să renunţ desigur la elementul surpriză.

Cu toate astea preferam ca Fröst să aleagă ca argument muzica inaintea spectacolului muzical, de atfel de foarte bună calitate, spectacol cu care işi obişnuieşte publicul. Este frustrant, in opinia mea, să asculţi din cele 5 piese în stil popular de Schumann doar 3, iar din cele 6 dansuri populare româneşti de Bela Bartok să il omiţi pe primul. Nu cred că trebuie să vă vorbesc de concepţia unitară pe care au urmărit-o compozitorii acestor opusuri.

Cine este Martin Fröst?

Clarinetistul are 35 de ani şi locuieşte la Stockholm, în Suedia, dar susţine concerte peste tot în lume. Fröst a studiat clarinetul cu Hans Deinzer in Germania şi cu Sölve Kingstedt and Kjell-Inge Stevensson in Suedia. Repertoriul său actual cuprinde, pe lângă clasicele literaturii pentru clarinet şi o serie de lucrări contemporane care i-au fost dedicate. De altfel,  Martin Fröst este un activ promotor al muzicii contemporane şi al concertelor neconvenţionale. Un exemplu elocvent este lucrarea Peacock Tales de Anders Hillborg, o partitură ce încorporează elemente de mimă și dans. Alti compozitori care au scris special pentru Martin Fröst sunt: Krzysztof Penderecki, Kalevi Aho, Rolf Martinsson, Bent Sørensen, Victoria Borisova - Ollas, Karin Rehnqvist și Sven - David Sandström.

Muzica central şi est-europeană deschide noi posibilităţi de exprimare pentru clarinet

Într-un interviu Martin Fröst declară: În trei dintre ultimele albume ale mele, "Fröst and Friends", "Dance of the Black Pipe" şi acesta, "Roots", am explorat muzica din Europa Centrală și de Est, inspirat în special de Brahms și klezmer (muzica tradiţională evreiască provenită din Europa de Est). Cred că o explorare a acestei muzici deschide noi posibilităţi de exprimare pentru clarinet pentru că aceste sonorităţi se potrivesc atât de frumos și în mod natural acestui instrument.

Nu pot să nu observ strădania lui Martin Fröst de a ne arăta cât de versatil este clarinetul, iar alegerea sa, în privinţa repertoriul acestui album, poate fi pusă în slujba instrumentului. Fröst a dorit să etaleze mai degrabă cele mai interesante posibilităţi de exprimare ale clarientului, nu neapărat muzica în sine. Piesele alese sunt doar pretextul pentru a face din clarinet vedeta albumului. Iar acest demers, recunosc, îi reuşeşte pe deplin.

Nu pierdeţi deci, rubrica CD Review din 19 aprilie la emisiunea "Arpeggio", rubircă ce se difuzează în jurul orei 11,30.