Ţări şi timpuri diferite se înlănţuie în călătoria muzicală de vineri, 12 februarie, pe portativul Polifoniilor: Spania, Norvegia şi Cehia formează nucleul ei romantic, Corul Madrigal continuă traseul cu nestemate ale repertoriului renascentist, Cvartetul ConTempo ne duce apoi în Spania lui Boccherini, iar în final vom savura o capodoperă enesciană a anului 1901, apărută la Paris…

Capriciul spaniol op.34 de Nikolai Rimski-Korsakov: cu toate că niciodată nu a călătorit în Spania şi nimic din viaţa cotidiană a anului 1887 nu părea să-i fi îndreptat gândul către piesajele ei însorite, compozitorul rus a reuşit să surprindă în muzica sa spiritul folclorului iberic, inspirat de o culegere de cântece populare spaniole care-i ajunsese pe atunci în mâini.

Vechi cântec norvegian şi variaţiuni op.51 de Edvard Grieg: apărută în vara anului 1890, în varianta ei iniţială pentru două piane, această lucrare are la bază balada populară "Sigurd şi mireasa trolilor". Grieg a înveşmântat-o în cele mai rafinate culori ale paletei sale armonice, conferindu-i înţelesuri diferite de-a lungul celor 14 variaţiuni care îi urmează, reflectând, în câteva dintre ele, trăsături stilistice ale unor compozitori pe care îi aprecia în mod deosebit: Schumann, Mendelssohn, Liszt, Brahms, Saint-Saëns.

Serenada în Mi bemol major pentru coarde de Josef Suk: o muzică superbă, apărută în anul 1892, într-o perioadă fericită a biografiei compozitorului ceh: avea 18 ani, tocmai absolvise Conservatorul din Praga, era sprijinit de mentorul său Antonin Dvorak şi apreciat de însuşi Brahms, care a contribuit la publicarea Serenadei şi, implicit, la recunoaşterea lui Suk în calitate de creator important al timpului.

Corul Naţional de Cameră "Madrigal": "un Stradivarius de voci omeneşti", veritabil brand românesc, ansamblu cu un repertoriu de peste 1000 de titluri, acoperind aproape 8 secole de muzică, un cor de elită, condus într-un continuu marş triumfal pe scenele lumii, de inegalabilul Marin Constantin. "Madrigalul? Sensibilitate.... Comunicarea sensibilă este singurul mod de a fi al muzicii" - mărturisea maestrul, care a pornit în realizarea visului său numit "Madrigal" de la muzica Renaşterii, perioada de aur a creaţiei corale, punctul forte al ansamblului pe care l-a dirijat timp de 46 de ani. Alegem câteva dintre nestematele renascentiste din repertoriul Madrigalului, semnate Giovanni Pierluigi da Palestrina, Claude le Jeune, Claudio Monteverdi, Josquin des Pres, John Dowland, Luca Marenzio, Gesualdo da Venosa şi Pierre Passereau.

Cvartetul ConTempo: unul dintre cele mai vibrante şi emoţionante ansambluri contemporane, "un ABBA al muzicii clasice", "un grup cizelat de profesionişti, plin de exuberanţă şi cu un excelent simţ al ansamblului " ("The Strad") …

Şi-a început existenţa în 1995, printre diverse alte ansambluri studenţeşti coagulate în cadrul Universităţii bucureştene de Muzică; astăzi însă deţine o carte de vizită impresionantă, cu cele peste 1400 de concerte susţinute până acum, în 46 de ţări, având ca punct de reper pe harta turneelor Irlanda, unde a obţinut statutul de "Cvartet în rezidenţă" în cadrul Radioteleviziunii Irlandeze din Dublin.

Componenţa rămâne aceeaşi: Bogdan Şofei - vioara I, Ingrid Nicola - vioara a II-a, Andreea Banciu - violă şi Adrian Mantu - violoncel. Îi ascultăm interpretând, într-o înregistrare live din anul 2007, împreună cu chitaristul John Feely, Cvintetul nr.1 în Re major de Luigi Boccherini.

Simfonia concertantă op. 8 pentru violoncel şi orchestră de George Enescu: "O uriaşă piesă concertantă pentru violoncel" - o numea Pascal Bentoiu în volumul "Capodopere enesciene", comparând felul în care orchestra încadrează instrumentul solist, cu "coada unei comete care însoţeşte, cuminte, nucleul luminos"… O lucrare apărută în 1901, la Paris, considerată drept una dintre cele mai îndrăzneţe creaţii ale compozitorului, în vârstă de 20 de ani pe atunci. O interpretare semnată Laura Buruianã în colaborare cu Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova dirijată de Cristian Florea.

Polifonii, 12 februarie 2016, ora 13.10