Silvia Marcovici a studiat vioara în oraşul natal Bacău şi apoi la Bucureşti, avându-i profesori, între alţii, pe Harry Coffler şi Ştefan Gheorghiu, cu acest din urmă maestru artista lucrând de la vârsta de 12 ani. Primul concertul public l-a susţinut la 13 ani, iar în 1969, la doar 17 ani, a fost laureată a Concursului Marguerite Long - Jean Thibaud, un an mai târziu cucerind Premiul întâi la Concursul "George Enescu".

Debutul oficial a fost cu Residentie Orkest din Haga, sub bagheta compozitorului Bruno Maderna, Silvia Marcovici având atunci 16 ani. După ce a cântat ca solistă cu Orchestra Simfonică din Londra, a interpretat, la invitaţia lui Claudio Abbado, Concertul nr. 2 pentru vioară de Béla Bartók împreună cu orchestra Teatrului La Scala din Milano. În 1972 a fost invitată de Leopold Stokowski să interpreteze Concertul de Glazunov cu Orchestra Simfonică londoneză la Royal Festival Hall, un concert înregistrat de Decca şi prilejuit de aniversarea a 90 de ani de viaţă a ilustrului dirijor.

"Violonista română Silvia Marcovici a cântat cu încredere strălucitoare, punân accent pe pasiune şi şarm. Sunetul ei nu este mare, însă e foarte maleabil, controlat, cu fluenţă şi puritate intonaţională" - scria un jurnalist pentru Atlanta Journal în 1995 despre violonista română.

În anul 1976, când România se afla încă sub comunism, Silvia Marcovici a emigrat în Israel, ceea ce i-a permis să continue să îşi dezvolte cariera internaţională. Apoi, la începutul anilor '80, violonista s-a stabilit în Germania, unde a devenit profesoară la Musikhochschule din Saarbrücken. A mai predat la Academia de muzică a lui Tibor Varga din Sion, Elveţia şi la facultatea de muzică a Universităţii de arte din Graz, în Austria.

Artistă complexă şi o prezenţă scenică fascinantă, Silvia Marcovici este în mod constant implicată şi în proiecte de muzică de cameră. Violonista cântă frecvent în recitaluri în compania unor pianişti ca Pascal Roger, Boris Berezovsky, Bruno Rigutto şi alături de fiul ei, Aimo Pagin. Silvia Marcovici a cântat de-a lungul carierei sale şi cu violonceliştii David Geringas şi Antonio Meneses. Printre colaborările ei s-a numărat şi cea cu pianistul Evgeny Kissin şi cu violoncelistul Alexander Kniasev, cei trei muzicieni interpretând în cadrul Festivalului Radio France de la Montpellier Trio-uri de Mendelssohn şi Ceaikovski. De asemenea Silvia Marcovici a susţinut şi un concert împreună cu fiica sa, soprana Sarah Pagin, sub conducerea dirijorală a lui Eliahu Inbal la Torino.

Violonista a realizat un număr de înregistrări ce se bucură de succes, între ele numărându-se imprimarea concertului pentru vioară de Sibelius cu Orchestra Simfonică din Goeteborg şi dirijorul Neeme Jaervi, Concertul pentru vioară de Nielsen, cu orchestra Simfonică din Montpellier şi ciclul complet de sonate beethoveniene pentru vioară şi pian.

Silvia Marcovici cântă pe o vioară Albani, fabricată la începutul secolului al XIX-lea.

Silvia Marcovici este Interpreta zilei joi, 28 ianuarie 2016, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere. Vă propun să o urmărim în imprimări realizate în compania a doi maeştri: pianistul Valentin Gheorghiu, împreună cu care a înregistrat integrala sonatelor beethoveniene (noi ascultăm Sonata nr.7 op. 30 nr. 2 în Do major) şi şeful de orchestră Leopold Stokowski, sub bagheta căruia violonista a cântat Concertul de Glazunov.