Interculturalitate, multiculturalitate

Începând cu această ediţie, la "Muzici tradiţionale" iniţiem un ciclu dedicat interferenţelor culturale şi multietnice, în care ne vom concentra asupra spaţiului românesc, al Europei Centrale şi de Vest precum şi al zonei balcanice şi bazinului mediteranean, ascultând eşantioane reprezentative dintr-un repertoriu care probează influenţele reciproce şi caracterele integratoare ale folclorului muzical din aceste regiuni. Problemele etnicităţii şi identităţii naţionale, exprimate prin caracterele dominante ale expresiilor muzicale, i-au preocupat pe etnomuzicologi încă de la jumătatea secolului trecut, atunci când au fost puse bazele acestei discipline. Dincolo de folcloristică, etnomuzicologia s-a constituit ulterior într-un domeniu amplu şi plurivalent, întemeiat tocmai pe aceste principii complexe, în care apartenenţa la un model sau altul al culturii populare este analizată prin prisma complexă şi cumulativă a factorilor determinanţi: istorici, etnici, socio-culturali.

Tradiţii muzicale evreieşti şi ucrainene din Moldova şi Maramureş

Bucovina şi Nordul Moldovei (dar şi Maramureşul) au cunoscut, începând de la finele veacului al XVIII-lea, un puternic aflux al unei comunităţi evreieşti bine închegate. Evreii s-au stabilit în aceste ţinuturi atraşi de unele facilităţi economice şi de o legislaţie tolerantă faţă de minorităţi. Au populat mai întâi oraşele şi târgurile dar nu au ocolit nici satele, acolo unde s-au ocupat cu unele meşteşuguri sau cu micul comerţ. Din relaţiile lor cu ceilalţi locuitori (români, ucraineni, rromi, polonezi şi germani) a rezultat o cultură muzicală diversă, asumată mai ales de lăutari (fie ei români, evrei sau rromi, de multe ori reuniţi în acelaşi ansamblu), care cutreierau satele şi oraşele şi asigurau muzica nunţilor şi petrecerilor. Repertoriul însuşit de aceştia (din care azi s-au păstrat doar câteva "amprente" sonore) relevă centrarea în special pe melodiile ritualului nupţial, cu elemente stilistice muzicale central-europene dar şi "orientale", toate "topite" într-un stil personalizat, specific, după care evreii dansau cu plăcere nu doar la nunţi, dar şi cu oricare alt prilej festiv. În acelaşi context multicultural, în Maramureş se întâlneşte, în câteva sate, o comunitate bine închegată de ucraineni care şi-au păstrat graiul şi obiceiurile lor în deplină comuniune cu românii maramureşeni. Ceteraşii localnici au încorporat, în repertoriul lor de muzică de joc, şi câteva piese care surprind, în egală măsură, elemente specifice ale celor două dialecte muzicale, chiar dacă ele nu sunt, în esenţă, foarte diferite. Cântecele şi jocurile ucrainene de nuntă (precum "cântec de masă", "Huţulca" şi "Învârtita ucraineană") au constituit tot atâtea legături multiculturale şi multietnice solide între locuitorii Maramureşului.

Muzici de joc româneşti, ungureşti şi rrome din centrul Transilvaniei

Transilvania centrală reprezintă un spaţiu în care românii, ungurii şi rromii au împărţit, de veacuri, motive culturale şi mărci identitare care s-au intersectat şi s-au îmbinat în structuri condiţionate reciproc. Din acest areal multicultural, vom urmări muzici de joc specifice fiecărei etnii: "Româneşte p-alungu", "Ceardaş" şi "Jocuri de cingherit" (acestea din urmă specifice etniei rrome, exprimate prin pocnirea degetelor deasupra capului, de către bărbaţi, şi prin rotirea şoldurilor şi mişcarea laterală a fustelor, de către femei). Formulările melodice improvizatorice şi bogat ornamentate, armonizările dense şi diverse, ritmurile inegale şi o paletă foarte bogată a tempo-urilor reprezintă tot atâtea elemente care definesc un stil muzical complex, cu particularităţi specifice pentru Transilvania centrală. Din această perspectivă remarcăm că, dincolo de trăsăturile definitorii, care conferă identitate fiecărui grup etnic în parte, stilul interpretativ al pieselor se încadrează, unitar, în structura instrumentală a trio-ului transilvănean: vioară, violă şi contrabas.

Vă invit marţi, 19 ianuarie 2016, de la ora 20.30, în direct la Radio România Muzical sau pe site-ul romania-muzical.ro, la prima ediţie dintr-un ciclu dedicat interferenţelor culturale, când vom avea posibilitatea să urmărim, împreună, câteva sonorităţi ale unui repertoriu care demonstrează influenţele reciproce şi caracterele integratoare ale folclorului muzical din câteva regiuni ale spaţiului românesc: nordul Moldovei, Maramureş şi Transilvania centrală.