Arhivele muzicale Radio România au adunat versiuni interpretative ale unor capodopere vocal simfonice, aşa cum este şi Oratoriul Elias de Felix Mendelssohn. Monumentalul opus a fost scris în 1846 şi evocă episoade din viaţa profetului Ilie, extrase din Vechiul Testament. Acest oratoriu este o ofrandă adusă de Mendelssohn înaintaşilor săi de geniu - Bach şi Handel - ofrandă în care tributul către spiritul baroc este înveşmântat în propria scriitură de tip romantic.

De la prima audiţie şi până în prezent, opusul şi-a păstrat un statut constant în repertoriile internaţionale, fiind agreat chiar şi de corurile de amatori.

N-a scăpat însă de unele critici aspre sau maliţioase. George Bernard Shaw nota: "Este suficient să te gândeşti la Parsifal, la Simfonia a 9-a sau la Flautul fermecat, la inspirate momente ale lui Bach şi Handel ca să sesizezi hăul dintre adevărata muzică religioasă şi plăcerea din rafinamentul…drăguţ al lui Mendelssohn".

Iar Charles Rosen, după ce în volumul Generaţia romantică îi acordă graţiile unor calităţi, adaugă sec: "Mendelssohn este inventatorul kitsch-ului în muzica religioasă".

Trecut prin judecăţi sau prejudecăţi, Oratoriul Elias al lui Felix Mendelssohn îşi menţine şi în prezent cursul neabătut; marile ansambluri vocal instrumentale din lumea întreagă l-au aşezat în rândul opusurilor obligatorii, aşa cum s-a întâmplat şi cu Orchestra Naţională şi Corul Radio. Cu germanul Gerhard Jenemann la pupitrul dirijoral, garnitura solistică a avut următoarea formulă: soprana Bianca Manoleanu în rolul Văduvei, Mariana Colpoş a interpretat partitura dedicată altistei, tenorul Zsolt Szilagyi a fost Profetul Obadia, iar basul Ion Ţibrea şi-a adjudecat personajul titular.

Înainte de a asculta această versiune la Radio România Muzical - vineri, 7 august, de la ora 19.00 - să nu uităm că Sfântul Ilie (sărbătorit în calendarul creştin pe 20 iulie) este una dintre cele mai intransigente figuri descrise în Biblie, un exemplu desăvârşit de dăruire totală lui Dumnezeu. Sfârşitul vieţii sale pământeşti este legendar şi de o spectaculozitate înspăimântătoare. La malul râului Iordan, însoţit de ucenicul său Elisei, Ilie s-a înălţat la cer într-un car de foc astfel că în tradiţia populară românească, Sfântul Ilie este considerat stăpânul norilor şi al trăsnetelor, iar sărbătoarea lui marchează miezul verii pastorale. Oamenii din popor au crezut mereu că Sfântul Ilie este cel care umblă cu carul de foc prin ceruri atunci când tună şi fulgeră şi că el este cel care pedepseşte cu furtuni şi grindină necredinţa oamenilor. Prin această proiecţie folclorică se subliniază intransigenţa morală a profetului şi în viaţa cerească.