In mai puțin de 37 de ani de viață, Georges Bizet nu a avut timp să se bucure realmente de succesul creațiilor sale. Chiar și opera Carmen - astăzi una dintre partiturile cele mai aplaudate ale repertoriului de gen - nu a reușit să se impună de la început în martie acum 140 de ani, când a răsunat pentru prima dată la Paris... Dar puțin mai târziu a înregistrat un record prin cele 36 de prezențe pe afiș în doar trei luni! Dar Georges Bizet s-a stins înainte de a trăi această bucurie...

Fila de calendar vă propune alăturarea unor momente celebre din partitura operei Carmen - cea despre care Ceaikovski a afirmat că "este o capodoperă sub toate aspectele" - extrase de pe două recente apariții discografice, semnate interpretativ de mezzosoprana Ruxandra Donose și, respectiv, Piotr Beczala.

Un talent muzical remarcabil demonstrat de la o vârstă fragedă, Georges Bizet a crescut în ambianța muzicală a familiei sale, a fost primit la Conservatorul parizian la doar 10 ani și a acumulat rapid un lung șir de premii. Nu împlinise încă 19 ani atunci când a cucerit mult râvnita distincție "Prix de Rome" pentru compoziție. (Și el, ca și alți mari muzicieni francezi au perseverat pentru a obține o asemenea recunoaștere, dar și pentru șansa bursei care i-a permis și o ședere de doi ani la Vila Medici din "Cetatea eternă", perioadă de studiu și de sprijin în creație.)

Exigent cu realizările sale componistice (unele întârziate ca finalizare), Georges Bizet a lăsat neterminate multe dintre proiectele sale. Unele biografii care i-au fost consacrate afirmă chiar că Simfonia in Do major (scrisă pe cînd avea doar 17 ani) a fost "repudiată" de autorul ei ca fiind prea apropiată de modelele semnate de Charles Gounod, personalitatea creatoare care l-a influențat mult în epoca sa de formare. După descoperirea acestei partituri în arhiva bibliotecii Conservatorului parizian în 1933 și după aducerea ei în atenția publicului acum 8 decenii, lucrarea a fost catalogată ca o fermecătoare ipostază a tinereții romantice.

Bun pianist - care însă nu a optat pentru o carieră în acest domeniu - Georges Bizet a închinat claviaturii, dar și vocii, numeroase pagini camerale. Rămâne însă în istoria muzicii prin strălucitoarele sale lucrări destinate scenei. Alături de Carmen, și operele Pescuitorii de perle sau Frumoasa fată din Perth atrag marii interpreți de astazi prin ariile lor, iar dintre lucrările orchestrale, suitele din muzica de scenă realizată pentru piesa "Arleziana" de Alphonse Daudet în 1872 se bucură de o largă popularitate. Pe cea de a doua v-o oferă și rubrica de la Arpeggio în 3 iunie, de la ora 11,30.