Un album Enescu al anului 2013 ne reţine acum atenţia, apărut la casa de discuri Chandos - cu atât mai interesant cu cât este realizat de o formaţie camerală britanică - Ansamblul Schubert, de peste 30 de ani activ în viaţa de concert a Marii Britanii. Susţine peste 50 de concerte anual, a fost distins în două rânduri de Societatea Filarmonică Regală cu premiul pentru cel mai bun ansamblu cameral şi are în discografia sa peste 30 de albume. Nu mai puţin de 80 de lucrări au fost compuse special pentru Ansamblul Schubert, care a dedicat creaţiei enesciene, nu unul ci două albume - primul, apărut în 2011 cu cele două cvartete cu pian. Classic FM a consemnt atunci: "Ansamblul Schubert poate fi aplaudat până la cer pentru că a adus în prim plan muzica lui Enescu în mod ridicol neglijată."

Cel de-al doilea album reuneşte Trio-ul cu pian în la minor, Cvintetul cu pian op.29, şi Arie şi Scherzino, o lucrare miniaturală compusă în acelaşi an cu Cvartetul cu pian nr.1 - 1909. Alături de Ansamblul Schubert regăsim şi numele violonistului Remus Azoiţei. "O splendidă interpretare idiomatică din partea violonistului român, nota în 2013 un ziarist de la Grammophone, un tuşeu luminos însă profund ca percepţie... Enescu este capabil să compună texturi complicate, chiar dense, dar rezultatul este lucid, şi este înregistrat cu luciditate."

Albumul în ansamblul său a fost frumos primit de critica de specialitate - "este o interpretare superbă, în opinia BBC Music, care aduce la viaţă fiecare nuanţă a muzicii, iar pianistul William Howard apare ca un foarte impresionant primus inter pares. O apariţie foarte specială". Desigur extrem de impresionantă este şi pentru noi această apariţie, mai ales din perspectiva unei viziuni care ne face să redescoperim la rândul nostru nebănuite sensuri în discursul enescian. Admirăm nu doar fluenţa şi intensitatea gestului muzical în sine - ci mai ales acea cantilenă enesciană conturată cu o asemenea acurateţe, pe linia unui neo-clasicism atât de personal - un sentiment special care îl făcea pe Yehudi Menuhin să declare faptul că muzica lui Enescu va fi una dintre marile descoperiri ale secolului XXI.

(Arpeggio - CD review 16 martie, ora 11.15)