Fie că urcă pe scenă ca interpret sau compozitor, Fazil Say are darul de a lăsa audienţa "fără respiraţie" - aşa era anunţată apariţia charismaticului pianist turc în concertul de la Teatrul "Châtelet" din Paris din 6 octombrie 2014.

Fazil Say a interpretat alături de Orchestra Naţională a Franţei două lucrări concertante din creaţia franceză: Ravel şi Saint-Saëns. Spumosul Concert în Sol major compus de Maurice Ravel sub influenţa muzicii americane imediat după turneul său ca pianist în Statele Unite, în 1828, este o muzică ale cărei elemente de blues, jazz, charleston sau fox-trot, foarte în vogă în anii 1920-'30, îi pun în evidenţă acestui artist turc latura de improvizator şi pasiunea pentru jazz în timp ce Concertul în sol minor, cel mai cântat dintre toate cele cinci concerte pentru pian ale lui Camille Saint-Saëns, este un omagiu adus romantismului acestui compozitor parizian care, în mod curios, peste graniţele Franţei era apreciat ca unul dintre cei mai mari compozitori francezi în viaţă, în special după turneele sale ca pianist şi dirijor în Statele Unite de la începutul secolului XX, în timp ce în Parisul natal era privit în epocă drept conservativ, demodat, în vogă fiind atunci muzicile avangardiste, ca "Le Sacre du printemps " de Stravinsky, de la a cărei premieră din 1913 se spune că a ieşit scandalizat!

Variaţiunile op.42 de Serghei Rahmaninov pe o temă de Corelli în superba orchestraţie realizată de Corneliu Dumbrăveanu

Este partitura care a deschis programul Orchestrei Naţionale a Franţei dirijate de Kristian Järvi. În 1931, în timpul unei veri petrecute în Europa, Rahmaninov avea pe masa de lucru această compoziţie care va rămâne singura sa lucrare pentru pian solo scrisă după plecarea din Rusia, în 1917. Impropriu numite "pe o temă de Corelli", în fapt aceste variaţiuni pornesc de la o veche şi arhicunoscută temă dans, La Folía, temă pe care şi Corelli o foloseşte în Sonata pentru vioară nr.12. Variaţiunile opus 42 sunt prima încercare a lui Rahmaninov în acest gen, variaţional, următoarea fiind capodopera sa concertantă, Rapsodia op. 43 pe o temă de Paganini. Spirit auocritic, Rahmaninov nu era atât de convins de valoare primelor sale variaţiuni aşa încât, de multe ori din teama de a nu plictisi publicul, atunci când interpreta la pian acest opus 42 "pe o temă de Corelli" lăsa la o parte câteva dintre cele 20 de variaţiuni. Corneliu Dumbrăveanu însă orchestrează întreaga partitură originală în 1989, versiune care a fost înregistrată în premieră sub bagheta lui Neeme Jarvi în Statele Unite, în 1993. Variaţiunile "Rahmaninov-Dumbrăveanu" sunt de atunci programate cu regularitate de maestrul eston, le regăsim în ultimii ani şi în concertele dirijate de fiul acestuia, Kristjan Järvi, aşa cum avem plăcearea să le redescoperim în acest concert de la Teatrul "Châtelet" din Paris. Vă invit să-l ascultăm integral în emisiunea "Concerte de 5 stele" de miercuri, 4 martie, de la ora 15.30.

                                                                                                                                                                                   Ana Voinescu