Este unul din cei mai importanți reprezentanți ai stilului baroc. Prin muzica pe care a scris-o a dorit întotdeauna "nu doar să îi delecteze pe oameni, ci să-i facă mai buni", după cum mărturisea.

Opera lui Georg Friedrich Händel (23 februarie 1685 - 14 aprilie 1759) reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce.

Muzica a descoperit-o prin orgă şi vioară, dar a strălucit prin partiturile pe care le-a semnat. A studiat cu Arcangelo Corelli, Alessandro și Domenico Scarlati și Agostino Steffani. În Italia compune opere, oratorii și un mare număr de cantate religioase, însușindu-și stilul și mijloacele muzicii italiene. În 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale "Agrippina" la Veneția. Lucrările acelei perioade se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale.

Händel pleacă la Londra unde devine compozitor și muzician al curții regale, în acelaşi timp semnând cele care aveau să devină cele mai cunoscute lucrări ale sale: oratoriu "Messiah", suitele "Focuri de artificii" şi "Muzica apelor" precum și cele 12 Concerti grossi opus 6. Tot la Londra pune bazele unui teatru de operă - "The Royal Academy of Music" - pentru care compune nu mai puțin de 14 opere.

Este cel care a influențat generațiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.

O "Filă de calendar" dedicată marelui Georg Friedrich Händel - joi, 10 martie, în cadrul rubricii emisiunii Arpeggio prezentată de Ana Voinescu, de luni până vineri de la ora 10:00.