"Gina Bachauer: Îţi vine să plângi…

Dirijor: Ce vrei să spui?

G. B.: Nimic. Să fie binecuvântat! Nimic altceva… ce mai poţi spune?"

Sunt cuvintele Ginei Bachauer despre, pe atunci, în 1973, tânărul Yefim Bronfman. Sunt primele cuvintele din povestea lui de succes, înainte de debutul internaţional din 1975 când Yefim Bronfman era solistul Orchestrei Simfonice din Montreal - ansamblu dirijat de Zubin Mehta.

Unul dintre cei mai virtuozi pianişti ai zilelor noastre este invitatul lui Ştefan Costache. Yefim Bronfman într-un interviu despre momentele importante ale poveştii sale de succes. Câştigarea Premiului Grammy, relaţia cu Zubin Mehta, definirea echipei solist-dirijor, dar şi multe alte subiecte în dialogul purtat de Ştefan Costache cu Yefim Bronfman în două ediţii ale emisiunii "Poveştile de succes ale muzicii" în 2 şi 9 februarie, de la ora 10,30.

Până atunci, un fragment din "povestea" lui Yefim Bronfman în care piaistul vorbeşte despre un muzician român - Dinu Lipatti: "- printre cei mai mari pianişti din câţi au existat! Unul dintre idolii mei! Pe Lipatti, din păcate, l-am cunoscut doar prin imprimările sale fiindcă s-a stins foarte tânăr... Dar întotdeauna am sentimentul că sunetul lui, sinceritatea, imensa lui personalitate vin către noi chiar şi prin înregistrările făcute acum multe decenii într-un mod foarte aparte. Mi-aş fi dorit să-l ascult live, pentru că era cu adevărat foarte, foarte special..."