Aula Magna a Palatului Facultăţii de Drept a Universității din Bucureşti a găzduit ieri seară un nou eveniment menit să marcheze împlinirea a 160 de ani de la înfiinţarea unei instituţii care a avut, de-a lungul timpului, un rol important în afirmarea culturii româneşti, aşa cum a precizat şi Flavius Baias, decanul Facultăţii:

"În mod evident, Facultatea de Drept, a jucat în evoluția României și un rol legat de cultură, fie și numai pentru faptul că își are sediul într-o clădire emblematică, realizată de marele arhitect Petre Antonescu, prin faptul că, unii, nu foarte puțini dintre profesorii ei au avut dintotdeauna, de-a lungul timpului și preocupări culturale, prin faptul că a pregătit generații de juriști, care, la rândul lor, în calitate de avocați, judecători, au fost nume sonore în cultura românească".

De această dată, aniversarea a fost marcată printr-un concert cameral, ce a prilejuit o călătorie în lumi sonore diverse. I-am avut drept însoțitori pe muzicienii Alexandru Marian, Andre Stanciu, Lucian Moraru, Bogdan Popa, Săndel Smărăndescu, Cătalin Răducanu şi Vasile Răducu, cunoscuţi publicului meloman şi ca membri ai ansamblului Traffic Strings.

"Am căutat să aleg repertoriul, în așa fel încât să acopăr o plajă cât mai largă de gusturi. M-am gândit că în sală vor fi studenți, vor fi profesori, ceva invitați, și atunci, m-am gândit, bineînțeles, că va fi o plajă destul de mare de generații și atunci, practic, repertoriul a fost ales, în așa fel încât fiecare generație să se regăsească în câte ceva din ce le-am prezentat în această seară" - ne-a declarat violistul Lucian Moraru, la finalul evenimentului. 

Şi aşa a fost. Pentru că, pe măsură ce firul muzicii se depăna, s-au deschis porţile unui tărâm plin de mister, în care muzica lui Erik Satie s-a alăturat ritmurilor desprinse din cultura muzicii iberice de operetă şi operă, semnate de Gerónimo Giménez și Pablo de Sarasate.

Nu au lipsit nici popasuri sonore în lumea jazz-ului, întruchipate prin versiuni inedite ale unor lucrări desprinse din atmosfera jazzului-rock, dar şi din stilul rafinat şi intim specific jazz-ului cu influențe iberice sau celui brazilian, potrivit prezentării realizate de violistul Lucian Moraru.

Toate acestea şi-au aflat continuitatea odată cu pătrunderea într-o nouă zonă stilistică, a cărei destinaţie principală a fost interferenţa dintre jazz, muzica populară românescă şi muzica de film. Am descoperit astfel universul unui alt spaţiu tainic, în care piesa Take Five a reprezentat punctul central al unui potpuriu, alături de un cântec din repertoriul Mariei Tănase şi de un popas în lumea filmului, deschisă acum la semnalul binecunoscut al producției Misiune imposibilă.

Şi, pentru că încă din cele mai vechi timpuri clipele de bucurie sunt adesea întruchipate prin muzică şi dans, ansamblul Traffic Strings ne-a propus să păşim pentru puțină vreme în universul plin de pasiune şi speranță al tangoului argentinian, pe care l-a ilustrat sonor printr-o nouă incursiune în lumea filmului, completată de sonorități din creația lui Astor Piazzolla.

În aceeași ambianță, am pătruns și în atmosfera Facultății de Drept, imaginată printr-o lucrare compusă de Lucian Moraru:

"Am vrut ca piesa mea să exprime, de fapt, atmosfera locului. Am avut niște stări, niște trăiri, tot plimbându-mă în Facultatea de Drept. Cam asta mi-am și dorit, să cuprindă oarecum, acest salt între generații".

Astfel, în călătoria noastră am ajuns la destinația finală, cu siguranță mai detaşați de tumultul cotidian, mai optimişti şi poate chiar mai dornici de a descoperi imprevizibilitatea muzicii.