În general, titlurile festivalurilor de orice tip sunt doar simple trucuri de marketing, fără prea mare legătură cu conţinutul efectiv al acestora. Pot spune, în urma recitalului de aseară, că festivalul 'Visul unei nopţi de vară' nu face parte din această categorie, chiar dacă nu are nicio legătură cu bătrânul Will, are o mare legătură însă cu visarea, iar cea la care ne-a invitat pianistul Pascal Roge a fost una cu parfum francez.

O întâlnire emoţionantă cu publicul român, după mai bine de 50 de ani de la prima vizită a artistului la Bucureşti, atunci când a participat la Concursul Internaţional George Enescu, seara a avut toate culorile unui recital ideal. Repertoriul a fost unul eminamente francez, cu accent pe prima parte a veacului al XX-lea.

Totul s-a deschis cât se poate de simplu, cu cele mai cunoscute Gymnopedii (numărul 1 şi 3) de Erik Satie. Brusc, am simţit schimbarea autorului, când am intrat în Sonatina lui Ravel. Frumuseţea muzicilor acestei seri a stat şi în individualitatea fiecărei miniaturi prezentate, în aparenta mare uniformă tono-modală. Din nou, schimbare de stil, şi am ascultat ciclul de variaţiuni Les Soirées de Nazelles de Francis Poulenc. Aceste portrete muzicale realizate de compozitor prietenilor săi au adus publicului variate culori, de la un violet nostalgic, de înserare, la un roşu aprins, pasional.

Ultima parte a recitalului a fost dedicată Domnului Croche, Claude Debussy, din creaţia căruia am putut asculta în integralitate primul caiet de Preludii, cu codă la final, un intrus, Claire de Lune, bisul oferit de artist.

Cu rafinament, stil, calmitate şi căldură, Pascal Roge ne-a purtat prin variate lumi sonore şi a oferit un start mai mult decât reuşit festivalului 'Visul unei nopţi de Vară'. Iată ce ne-a spus la final artistul despre revenirea în România:

"Este copleşitor, au trecut atâţia ani, am atâtea amintiri, concursul a fost nu doar începutul carierei, ci şi al vieţii mele muzicale. Am cunoscut oameni extraordinari aici, pe Nadia Boulanger, pe Radu Lupu. A fost o experienţă formidabilă pentru un tânăr şi aştept cu nerăbdare să mă reîntorc anul viitor, însă de cealaltă parte a mesei, în calitate de membru al juriului. Am remarcat că am avut parte de un public foarte bun în această seară şi sper că i-au plăcut culorile şi sonorităţile muzicii franceze."