Duminică - 7 august 2016. Un festival de muzică de cameră în Germania și un concert inedit la castelul Proschwitz, o localitate din estul Germaniei, lângă Dresda și Meissen, acesta din urmă, orașul în care se produc celebrele porțelanuri. Un picnic cu muzică în sensul propriu al cuvântului - pe peluza castelului, oamenii au venit cu coșuri de picnic și cu pături, s-au așezat pe iarbă și ascultau muzică, în timp ce se delectau și cu o gustare și un pahar de vin. Într-un colț mai retras, un magician întreținea copiii, însă mulți dintre cei mici au rămas lângă părinții sau bunicii lor pentru a asculta muzică - și da, stăteau liniștiți, unii citeau, dar nimeni nu se juca la telefon sau vorbea în gura mare.

Mi s-a părut foarte importantă această includere firească a muzicii clasice în socializarea de zi cu zi și nu am ascultat concertul, gândit în 3 părți cu două pauze, cu urechi de critic. Micile imperfecțiuni ale interpretării tinerilor muzicieni participanți la Academia festivalului de la Moritzburg nu au mai contat, oricum nivelul fiind foarte bun, în general. Am admirat și programul, care a inclus atât opusuri consacrate semnate de Mozart, Șostakovici și Beethoven, dar și lucrări de secol XX, create de Luciano Berio sau Samuel Barber.

Proprietarul domeniului de la Proschwitz este Georg Prinz zur Lippe, cu care am avut un interesant dialog, care a pornit la importanța organizării a asfel de evenimente într-o clădire monument istoric.

Georg Prinz zur Lippe: Casa mea este întotdeuna deschisă publicului pentru că eu consider că este important ca oamenii să trăiască în cultura regiunii. Cum Proschwitz este una dintre cele mai vechi proprietăți de aici, îmi place să-i văd pe oameni plimbându-se prin parcul castelului, să stea aici și să le placă acest lucru. Muzica este parte intrinsecă din castel care a fost construit ca reședință de vară, iar familia și prieteni veneau aici și includeau muzica printre preocupările lor. Încerc să fac totul pentru a readuce vechiul spirit al casei, este clar că există și o legătură între muzică și arhitectura de aici.

Cred că acest mod britanic de a asorta muzica cu natura, la picnicuri cu muzică în aer liber este ceva excelent.

Care este istoria castelului și a familiei?

Familia mea este originară din Westfalia, am venit în Saxonia în secolul al XVIII-lea. Până în 1945, familia mea a locuit aici - eram o familie tipică de antreprenori. Castelul a fost construit în anul 1703, pe ruinele unei clădiri mai vechi, distruse în timpul războiului de 30 ani, adică în 1648.

Ce s-a întâmplat în perioada comunistă aici?

Castelul a fost expropiat în 1945 și a fost folosit ca spital și apoi ca azil pentru copii cu probleme psihice. Când a revenit familiei, în 1996, era încă o școală pentru copii cu handicap mental, dar am stabilit cu primăria că pot rămâne aici cât timp este necesar. În 2000 s-au mutat; atunci a trebuit să găsim modalități de a revitaliza castelul.

Locuiți deci aici?

Da, la etaj. De fapt, locuiesc aici de 26 ani, familia mea s-a întors încă dinainte de căderea comunismului. Avem acum o afacere de vinificație și trebuie să vă spun că am un grup de români care lucrează aici care știu atât de multe despre vin; îi admir pentru cât de mult le place să îngrijească plantele, sunt angajați minunați.

Ați studiat muzica?

De fapt, sunt inginer agronom, am un master și un doctorat în economie și predau la facultate. Cânt și la trompetă și sunt entuziasmat de calitatea celor doi artiști pe care i-am avut astăzi la Proschwitz. Niciodată nu cred că aș reuși să ajung la un asemenea nivel.

Muzica are o mare importanță și influență aici în Saxonia. Nu-ți poți imagina arhitectura de calitate fără muzică. Arhitectura include idei, muzică, cultură; mai ales aici în Saxonia am avut o mulțime de compozitori. Uitați-vă în jur: avem cam 250 oameni care au venit și se bucură de muzică, dar și de un vin bun într-o zi de duminică - aceasta arată importanța muzicii pentru sufletul celor de aici."

Fotografii puse la dispoziție de Festivalul de la Moritzburg, realizate de Oliver Killig.