Două viori Paul Kaul şi o vioară făurită de fraţii Silvestre. Care e numitorul lor comun? Toate au aparţinut lui George Enescu, toate se află în patrimoniul muzeului care poartă numele marelui compozitor şi toate trei trebuie redate circuitului concertistic. Iar conducerea Muzeului Enescu a avut o idee originală pentru a face acest lucru - şi anume o audiţie "oarbă", prin care publicul a fost ales să îşi spună cuvântul în alegerea instrumentului care va fi readus primul în lumina reflectoarelor, după mai bine de 50 de ani, de când viorile au fost cedate de Maruca Cantacuzino Statului Român. Acţiunea face parte din suita de evenimente prin care se sărbătoresc 59 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional "George Enescu".

Cum s-a desfăşurat această audiţie în orb: se dau trei viori: prima - un Paul Kaul făurit special pe comandă pentru George Enescu - o vioară mai mare cu un timbru care sună, după cum o spunea chiar compozitorul - "ca o violină matură". A doua vioară era tot un Paul Kaul, în vreme ce al treilea instrument poartă semnătura lutierilor lionezi Pierre şi Hippolyte Silvestre.

Trei tinere violoniste - Andra Andrei, Laura Şandru şi Simina Croitoru - au cântat fiecare pe câte o vioară, fără ca publicului să îi fie dezvăluit instrumentul fiecăreia dintre cele trei muziciene. Balada pentru vioară de George Enescu s-a regăsit în programul fiecăreia dintre cele trei artiste, la aceasta adăugându-se câte o piesă de virtuozitate de Wieniawski, Sarasate sau Saint-Saëns, cu acompaniamentul pianistei Clementina Ristea-Ciucu. La final, publicul a trebuit să completeze un chestionar în care să îşi manifeste preferinţa pentru prima, a doua sau a treia vioară. Sunetul fiecăreia dintre ele avea ceva special, lucru evident în ciuda faptului că nu au fost cântate de mult timp; aceasta, la care se adaugă timpul scurt de acomodare cu instrumentele, le-a pus în dificultate pe cele trei soliste, dar importantă de această dată nu era interpretarea, cât posibilitatea de a analiza timbrul viorilor.

Am ţinut să aflu mai multe despre această idee a audiţiei "în orb" de la Cristina Andrei, manager al Muzeului Naţional "George Enescu", înainte de a afla rezultatul; iată ce mi-a împărtăşit:

Aș vrea să vă întreb dacă doar publicul va avea un cuvânt de spus în alegerea instrumentului câștigător?

Nu, fără îndoială, publicul este un sfătuitor al nostru, e publicul nostru fidel și de aceea ne-am gândit să-l invităm și să fie părtaș la alegerea noastră, dar va fi o comisie, un concurs în toată regula așa cum s-a întâmplat și cu vioara Guarneri pe care am încredințat-o maestrului Gabriel Croitoru acum șase ani.

Credeți că opinia ascultătorilor din această seară ar putea fi influențată de interpretările celor trei artiste?

Este posibil. E destul de dificil să faci o departajare între o interpretare și vioară, dar este o provocare, de ce nu. Vom vedea ce va ieși, dar cu siguranță, sunetul viorii se distinge indiferent de interpretare.

Suspansul nu s-a terminat acolo însă. Până la numărarea voturilor l-am ascultat în Sonata a II-a pentru vioară şi pian de Brahms pe Gabriel Croitoru, care la rândul său cântă pe o vioară a lui Enescu şi anume vioara Guarnieri, supranumită "Catedrala". De asemenea, am putut afla mai multe despre colecţia de viori a lui Enescu de la muzicologul Viorel Cosma. Apoi - în final - am aflat rezultatul: marea câştigătoare - cu peste 60 de voturi - a fost vioara Paul Kaul creată special pentru compozitorul român, pe care aseară a cântat Simina Croitoru. Nu a fost o surpriză, într-adevăr instrumentul are un ton cu totul special.

Celelalte două viori vor fi la rândul lor implicate în diverse proiecte, dar prima care se va face auzită mai des pe scenele româneşti, va fi "violina" Paul Kaul special creată pentru George Enescu.