ACUM:
10.00
Arpeggio
3 ore cu și despre Interpretul zilei, Opera si vedetele ei, CD Review.
Urmează: 12.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 12.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Cronici Înapoi

Concertgebouw 125

Bookmark and Share
Publicat: marți, 26 Martie 2013 , ora 10.14

Concertgebouw este cea mai vestită sală de concert din Olanda, recunoscută și căutată mai ales pentru acustica sa cu totul specială. A fost inaugurată la 11 aprilie 1888 - ca și Ateneul Român, inaugurat în februarie același an - și tot în 1888 se înființează Orchestra Regală Concertgebouw - să ne reamintim că Filarmonica bucureșteană este mai… «bătrână» cu 20 de ani decât prima și cea mai importantă orchestră simfonică olandeză! Cei 125 de ani de activitate sunt sărbătoriți așa cum se cuvine, întreaga stagiune 2013-2014 fiind pusă sub semnul acestei aniversări.

Am ascultat în celebra sală de la Concertgebouw (23 martie 2013) nu orchestra simfonică mare, ci ansamblul cameral Amsterdam Sinfonietta, alcătuit din 22 de instrumentiști de excepție conduși din anul 2003 de violonista Candida Thompson. În concertul pe care îl comentez, muzicienii olandezi l-au avut alături ca dirijor și solist pe violonistul englez Anthony Marwood. Fost director artistic al Orchestrei Irlandeze de Cameră, muzicianul colaborează acum cu Orchestra Australiană de Cameră și Ansamblul Academy St.Martin in the Fields. Programul pregătit cu orchestra Amsterdam Sinfonietta a cuprins Elgar, Serenada op. 20 și Britten, Variațiunile pe o temă de Frank Bridge. Excepțională sonoritatea căutată și găsită de dirijor și muzicienii pe care îi conduce, de la visarea Serenadei la alternanța de fragmente lirice cu fragmente de mare virtuozitate de ansamblu cameral din Variațiuni. Între lucrările pentru orchestră au fost introduse două concerte mozartiene. Concertul pentru violoncel este de fapt o transcripție după Concertul pentru flaut KV 314. Existau deja variante semnate de instrumentiști celebrii ca Janos Starker și Sol Gabetta, dar tânăra și talentata violoncelistă olandeză Quirine Viersen a prezentat o versiune nouă. Sincer, teoretic i-am apreciat cu deosebită plăcere sunetul și virtuozitatea dar nu găsesc că această transcripție în care violoncelul nu poate în niciun caz suplini strălucirea și timbrul în registre înalte ale flautului ar fi de vreun real folos muzicii mozartiene. A urmat Concertul nr. 2 în re major pentru vioară și orchestră de Mozart KV 211 cu Anthony Marwood în dublă calitate de solist și dirijor. Impecabilă din punct de vedere tehnic, interpretarea sa rămâne totuși în afara a ceea ce se încearcă a se defini drept autentic, colorat, sensibil și profund univers cu adevărat mozartian. Colaborarea cu orchestra a fost excepțională și recomand tuturor celor care vizitează Amsterdamul să profite de eventualele ocazii și să asculte ansamblul cameral Amsterdam Sinfonietta.

Cristina Sârbu