ACUM:
17.00
Perpetuum mobile
Actualitate, muzică bună, educație și ... un tonus optimist la final de zi.
Urmează: 18.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 18.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Cronici Înapoi

Beethovenfest - unul dintre festivalurile acestei toamne

Bookmark and Share
Publicat: marți, 11 Octombrie 2011 , ora 14.40

Timp de o lună, între 9 septembrie și 9 octombrie, la Bonn, orașul în care s-a născut în 1770 Ludwig van Beethoven, se desfășoară Beethovenfest, un proiect care, de la an la an, se impune mai mult în conștiința publicului german - în special a celor care locuiesc la Bonn și la Koln, dar și în micile localități învecinate, pentru că acest festival se desfășoară în nu mai puțin de 25 de săli de concert diferite.

La ediția din 2011 s-au pus în vânzare 44.500 de bilete, la un preț mediu de 46 de euro, din care s-au vândut peste 88% - ceea ce este evident un succes pentru organizatori, care primesc din partea statului german doar 32% din suma totală necesară organizării acestui eveniment.


Iată câteva idei generale despre Festivalul Beethoven de la Bonn, desprinse din interviul pe care ni l-a acordat intendantul acestuia, Ilona Schmiel:

«Dacă patronul festivalului ar mai fi printre noi…

Cred că Beethoven ar fi fericit să participe la un festival ca acesta. Nu vreau să sune că sunt mândră de ceea ce am făcut în ultimii 8 ani, dar sunt sincer convinsă că festivalul a ajuns într-un punct când este capabil să atragă oamenii tineri, dar și pe cei care cunosc multe lucruri despre muzică, care au ascultat tot ceea ce se poate asculta. De aceea avem și comenzi de lucrări începând cu anul 2004 și cred că un sfert din aceste lucrări vor avea un viitor în repertoriul secolului XXI.»


Anul acesta, printre numele protagoniștilor s-au numărat și interpreți sau compozitori români. De exemplu, a putut fi ascultat Preludiul la unison de Enescu, în interpretarea Orchestrei festivalului din Budapesta, cu Ivan Fischer la pupitru.


«Enescu nu este cunoscut aici, dar a scris a muzică minunată, iar publicul a aflat ceva nou. Mihaela Ursuleasa a cântat minunat Concertul nr.1 de Franz Liszt, asemenea și Mihaela Martin, care locuiește aici la Bonn, împreună cu Frans Helmersson, soțul ei.»


Însă printre protagoniști s-a aflat și Fanfara Ciocârlia, nu cu unul, ci chiar cu două concerte.


«Formațiile acestea de țigani sunt ceva ce-mi place foarte mult. Am ascultat prima dată Fanfara Ciocârlia pe stradă, la Budapesta. A fost o întâmplare: eram pe stradă și m-am întrebat - ce-i asta?

A programa într-un festival ca Beethoven un amsamblu ca Ciorcârlia este o chestiune de diversificare a publicului. Îmi plac la Fanfara Ciorcâlia energia și puterea, totala libertate de a face muzică, fără nicio barieră, fără nicio filosofie complicată. Este aceeași energie pe care o simți ascultând Orchestra de tineret Simon Bolivar a Venezuelei.»


Totul corect, nimic extraordinar

Cred că tocmai energia și entuziasmul au lipsit însă din primul recital la care am asistat, cel din 6 octombrie, susținut de pianistul Murray Perahia la Beethovenhalle. Murray Perahia, nu în forma extraordinară în care l-am ascultat la București, a propus lucrări de Bach, Beethoven, Brahms, Schumann și Chopin. Dacă vreți, a fost o lectură corectă, a unui pianist care poate nu era într-una dintre zilele sale cele mai bune.

A doua zi, în 7 octombrie, am asistat la ceea ce pot numi un experiment: recreerea unui concert din cadrul primului festival Beethoven, organizat de Franz Liszt la Bonn. 12 august 1845 a însemnat un concert al cărui tipar a părut total neobișnuit astăzi: am ascultat uvertura Coriolan, Simfonia a V-a, un cvartet din opera Fidelio, o arie din oratoriul Hristos pe muntele măslinilor, Cvartetul op.74 și Concertul nr.5 pentru pian și orchestră. Mai bine de trei ore de muzică, susținute de un amsamblu specializat în interpretări istorice - Concerto Koln condus de Ivar Bolton, dirijorul orchestrei Mozarteumului din Salzburg, o galerie de tineri cântăreți, între care s-a remarcat soprana Chen Reiss, un Cvartetul de coarde Pleyel, cu versiune destul de ștearsă și cu probleme intonaționale în Cvartetul harpelor, și, în fine, l-am putut admira pe pianistul Aleksandr Melnikov în Imperialul beethovenian. Melnikov a cântat pe un fortepiano original din 1815 - pentru urechile contemporane - o audiție oarecum frustrantă, pentru că un fortepiano, știm toți, nu sună ca un pian și nici nu are bogăția lui expresivă. De altfel, nici orchestra nu stăpânea pe deplin partitura, dar de dragul istoriei și pentru cei care iubesc astfel de reconstituiri, concertul ar putea fi văzut ca un eveniment.


Capete de afiș ispititoare, organizare impecabilă

Nu am asistat însă decât la două concerte - insuficient pentru o părere obiectivă asupra întregului festival - care a avut capete de afiș, de exemplu, concertele Orchestrei Simfonice din Londra și cele ale Orchestrei Filarmonicii din Israel, dirijate de Zubin Mehta - protagoniști și la Festivalul Enescu. O organizare impecabilă la Beethovenfest, și un loc minunat, pe malul Rinului - locul unde s-a născut unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii - Ludwig van Beethoven.

Cristina Comandașu