Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Basul Dan Paul Dumitrescu despre debutul pe scena Teatrului La Scala din Milano

Publicat: luni, 20 Ianuarie 2020 , ora 14.01

În 15 ianuarie ați fost invitat să faceți parte din distribuția spectacolului "Romeo și Julieta" de Gounod la Teatrul La Scala din Milano. În ce context ați primit invitația? Mai exact, mă întrebam dacă numitorul comun aici era cumva Dominique Meyer, care este încă în funcție la Opera din Viena, dar urmează să preia conducerea Scalei din stagiunea viitoare.

Sigur că Dominique Meyer este noul director numit al Scalei, dar a fost o situație de urgență, pentru că cel care trebuia să cânte, care este și soțul doamnei Damrau, s-a îmbolnăvit și ei nu au avut posibilitate să cheme din timp pe cineva pentru că nu au știut... și-atunci, a trebuit să plec la Milano seara și dimineața am intrat în repetiția generală de la această premieră.


Deci ați avut foarte puțin timp să vă familiarizați cu montarea!

Extrem, extrem de puțin. De fapt, și ziarele din Milano au scris că am ajuns pe ultima sută de metri.


Aceasta a fost prima dumneavoastră apariție pe scena Teatrului din milanez?

Am mai fost în 2001 cu Opera din Viena. Atunci am fost cu toată compania, dar acum, sigur, am fost invitat singur. Putem spune că este debut absolut pentru mine.


Presupun că rolul pe care l-ați interpretat, partitura lui Frere Laurent vă era deja cunoscută.

Da, o știam. Am cântat-o de foarte multe ori.


Ați amintit-o pe Diana Damrau, soția lui Nicolas Teste, cel pe care l-ați înlocuit în 15 ianuarie. Ea l-a avut partener pe Vittorio Grigolo. Ați mai cântat cu ei până acum?

Sigur că da. Cu Damrau am început la Salzburg în 2000-2001, Flautul fermecat. Cu Grigolo am cântat la Viena Boema. Sigur, am cântat cu ei... Rigoletto mi se pare că am mai cântat cu Grigolo.


Și în fosă a fost Lorenzo Viotti, care e un tânăr dirijor. V-ați înțeles bine cu el în plan muzical, îl cunoșteați deja?

Să zicem că destinul unui cântăreț este extrem de complex și s-a întâmplat că tatăl lui m-a apreciat foarte mult. Și cu tatăl lui am cântat și Norma, și Romeo și Julieta în diferite locuri. Și la 20 de ani după dispariția maestrului, s-a întâmplat să cânt aceeași operă cu băiatul lui. Deci, pentru mine a fost ceva extraordinar.


I-ați povestit asta și lui Lorenzo?

Da, i-am spus. Știa, și-a adus aminte. El era mic atunci când erau spectacolele la Staatsoper. El a făcut percuție, este muzician; sora lui cântă în același spectacol, în Romeo și Julieta la Milano, este Stefano.


Ați amintit ziarele locale de la Milano și voiam să vă întreb... reacția publicului care a fost? Pentru că se știe că este publicul de acolo este foarte pretențios.

Reacția publicului a fost foarte, foarte, foarte bună. Pot să spun, incredibilă! Am înțeles că nu de foarte multe ori este așa de călduros. Chiar au scris și ziarele că a fost un public cald. Am fost foarte bine primit!


Interviu realizat de Irina Cristina Vasilescu