Pianistul italian va concerta alături de Daniel Ciobanu vineri, 27 septembrie, la Ateneul român.

Cum v-ați descrie relația cu Daniel Ciobanu?

Încă de la început a fost foarte interesant, comunicăm într-un mod foarte artistic - Daniel Ciobanu este o persoană neobișnuită și îmi place să colaborez cu el. A fost normal să cântăm împreună. Mă bucur că am realizat această idee și sper ca această colaborare să continue și se v-a fructifica pe viitor.

Vorbiți-ne puțin despre programul concertului din această seară. Veți cânta la Academia Națională "Santa Cecilia" din Roma. Cum sunt percepute aceste lucrări în Italia?

Cred că sunt lucrări cunoscute în întreaga lume, iar acești doi compozitori sunt înrudiți cu lumea franceză, având în vedere că trăiau în Paris și se cunoșteau. La puțin timp după nașterea acestor două lucrări, erau cântate în majoritatea Europei. Este o combinație foarte bună cu material diferit, iar relația cu baletul le unește - cred că merg împreună într-o singură construcție.

Înțeleg că după concertul din această seară, veți cânta în Polonia. Cum vă pregătiți de obicei pentru un public diferit?

Nu cred că te poți pregăti pentru un public specific, dar încerci să te adaptezi la instrumentul pe care îl găsești, la acustica sălii și cred că într-un recital la două piane cred că aceste adaptări sunt chiar mai importante, deoarece nu iei deciziile singur și trebuie, totodată, să te adaptezi la ceea ce aduce partenerul de scenă.

Programul este intitulat "Burjoazie și Decadență". Cum ați ales acest titlu?

Credeam că va reflecta nu doar programul, ci ne va reflecta și pe noi - vom lăsa publicul să ne descopere în timp real. Evident că titlul este înrudit cu natura muzicii, prin aspectul primitiv, cu forța și energia prezente în lucrarea semnată de Igor Stravinski, eleganța extremă și decadența din "La Valse", împreună cu frumusețea evidentă din Suita "Daphis și Chloe". Cred că sunt ingrediente principale.