Fondator al ansamblului Les Talens Lyriques, clavecinistul Christophe Rousset este un muzician inspirat de pasiunea pentru operă și pentru revalorizarea creației baroce. În ediția a XXIV-a a Festivalului Internațional George Enescu, Christophe Rousset este invitatul Concertelor de la miezul nopții în 20 și 21 septembrie.

Christophe Rousset sunteți invitat la Festivalul Enescu. În primul rând, aș dori să vă întreb cum ați primit invitația organizatorilor și ce știți despre acest festival?

Până acum nu am mai venit în România, așa că am fost încântat să mi se ofere această șansă și cel mai frumos lucru e că am primit această invitație din partea organizatorilor nu pentru un singur concert, ci pentru două concerte cu programe diferite. Acest lucru nu se întâmplă în mod curent, deci sunt foarte bucuros să prezint două opere de Handel și sper ca publicul să se bucure, să fie pe placul audienței.

Veți cânta la cel mai important și mai iubit festival al publicului românesc. Ce știți despre George Enescu?

Nu știu prea multe lucruri despre el. Știu că a trăit la Paris, este celebrat în Franța, dar în calitate de interpret al muzicii baroce, de clavecinist nu am cântat niciodată o lucrare de Enescu.

Christophe Rousset veți veni la Festivalul Enescu cu ansamblul Les Talens Lyriques. Cum a fost fondat acest ansamblu și de ce?

A fost fondat în anul 1991 cînd eram dirijor asistent în diferite ansambluri baroce... și mi-am spus că, având 32 de ani, este momentul să-mi înființez propriul ansamblu, deci am creat acest grup și scopul meu a fost muzica barocă franceză și muzica napoletană veche. Bineînțeles, cu timpul, aceste trasee muzicale s-au mai schimbat și am început să înregistrăm și alte opere, precum Faust de Gounod pe instrumente originale din epoca romantică. Repertoriul nostru a devenit mai larg, dar în general este alcătuit din muzică barocă și în special muzică barocă franceză pentru că aceasta este specialitatea noastră.

Propuneți publicului două lucrări ale lui Handel. De ce Handel, de ce "Iulius Cezar" și "Agrippina"?

Sunt două opere ce reprezintă perioade diferite din creația sa. Agrippina este o operă timpurie, de tinerețe, a fost creată în Veneția, de un Handel în plină tinerețe care încerca lucruri noi. La premieră, opera a avut un mare succes în Veneția și în urma acestui succes, publicul britanic l-a invitat la Londra pe Handel, unde a creat Iulius Cezar. Deci, stilul componistic în Agrippina este mai mult venețian, acțiunea este foarte încâlcită cu o scriitură foarte complicată cu multe agilități așa cum cerea publicul venețian în acele vremuri, pe când Iulius Cezar este exact opusul, găsim mult belcanto, ariile sunt mai dezvoltate, mai lirice. Deci am ales Agripina, o operă mai degrabă obscură care nu oferă prea multe și Iulius Cezar, o operă care nu și-a câștigat faima în epocă, dar este foarte cunoscută și faimoasă, așa că publicul poate să aleagă între cele două.

Cum v-ați descoperit pasiunea pentru operă, mai ales pentru opera barocă?

A început chiar cu o operă de Handel pe care am văzut-o când eram copil la Aix-en Provence, acolo unde este organizat, an de an, un festival de operă, care are deja o vechime de 40 de ani. Deci am avut această șansă să merg și să văd opera Alcina de Handel într-o montare fantastică, îmi este încă puternică amintirea montării deși eram foarte tânăr. Ce mi-a plăcut cel mai mult în Alcina a fost interpretarea, mi-a rămas în minte interpretare cântăreților, foarte seducătoare, atât de naturală, de frumoasă, atât de plastică... cum să vă spun, a fost totul atât de estetic de fascinant pentru mine. Așa că de atunci visul meu de clavecinist a fost să cânt opere de Handel la acest instrument. Iată că acest lucru s-a întâmplat, dar acum dirijez opere de Handel. Voi dirija Ariodante la Opera de Stat din Viena, este o mare plăcere să am această șansă să pot pune amprenta mea, să pot avea punctul meu de vedere despre opera lui Handel, deci, propria mea interpretare.

În opinia dumneavoastră, ce calități trebuie să îndeplinească un interpret pentru a cânta Handel?

Cred că trebuie să posede o voce flexibilă pentru că sunt foarte multe coloraturi. În același timp, are nevoie de un timbru frumos, deci vocea trebuie să fie absolut perfectă, frumoasă, flexibilă și o tehnică foarte bună care să-i permită agilitățile, coloraturile... este absolut necesar. Pe de altă parte, timbrul trebuie să aibă și dramatism pentru acele arii mai lente, de linie, de suținere... Pot să vă spun că la București voi fi prezent cu o distribuție cu adevărat fantastică...

Veți cânta aceste două lucrări în două seri consecutive. Cât de dificil este acest lucru pentru muzicieni?

Noi mai facem astfel de proiecte îndrăznețe, dacă vreți... puțin nebunești. S-a întâmplat chiar să cântăm două opere de Handel în aceeași zi, una în matineu, alta seara. O dată s-a întâmplat să cântăm Iphigenia de Gluck în aceeași zi, la prânz și seara... este o provocare, noi o luăm ca pe o stimulare.

Cum primește publicul din secolul 21 această muzică scrisă în anii 1700?

E ciudat că ce place pubicului acum în zilele noastre este mai ales ritmul din interiorul pieselor, câteodata facil, câteodată foarte greu. Emoțiile sunt redate într-un mod foarte simplu în operele baroce, acestea nu sunt complicate cum sunt în operele lui Puccini sau Verdi. Deci asta face ca această muzică sa fie foarte apropiată de audiență și am remarcat asta de când am început sa dirijez Handel; publicul era mai ales tânăr, pentru că muzica aceasta are ceva cu adevarat proaspăt, deci, cred cu adevărat că este o bună șansă să mulțumești audiența în zilele noastre, nu este doar o reconstituire a ceva ce s-a întamplat în trecut.

Ce așteptați de la întâlnirea cu publicul român?

Sunt sigur că această întâlnire se va întâmpla pentru că nu am mai fost până acum în România, dar am cunoscut câțiva români, am remarcat că au suflete de artist, poate și pentru că am cunoscut doar artiști, mai ales cântăreți, dar este ceva foarte atrăgător în modul cum cântă, în ritmul acestor oameni, latura lor visătoare. Sunt sigur că va fi un bun schimb de energie intre noi și publicul român, sunt foarte sigur de asta, mai ales pentru că România e o țară latină, sunt foarte atașat de acest aspect în cultura mea, sa fiu într-o lume latină.

Vă asigur că publicul român este unul foarte cald și entuziast. Sunteți un muzician activ, cu multe proiecte. Ne puteți spune câte ceva despre proiectele viitoare?

Deja am menționat Ariodante în noiembrie la Viena la Opera de Stat, avem și această nouă înregistrare cu Faust, am o operă de Lully - Isis în acest an, care va fi cântată în două locuri, în Viena și în Paris bineînțeles, pe Champs Elisee, mai avem și Încoronarea Popeii de Monteverdi și mai am ceva numai pentru mine, fără ansamblu. Voi călători în America să dirijez Donizetti - Favorita, deci vedeti, programul este foarte variat. Voi cânta și la harpsicord solo, voi avea un recital de harpsichord solo, deci activitatea mea este destul de variată.