În data de 2 iunie, artistul a susținut un recital pe scena Ateneului român.

Cum a apărut ideea acestui recital?

Un recital înseamnă întotdeauna o provocare artistică pentru că ești singur cu pianul în fața muzicii și atunci intervin tot felul de provocări și de dificultăți - foarte frumoase, de altfel - așa că întotdeauna este o mare plăcere să cânți un recital, mai ales că repertoriul pianistic în general este bogat în capodopere nenumărate. Dacă acest lucru se întâmplă și pe o scenă precum cea a Ateneului Român, atunci lucrurile sunt realmente împlinite.

Care sunt coordonatele estetice în jurul cărora ați ales programul recitalului din data de 2 iunie?

Este un program romantic, foarte frumos, foarte dificil. Este o mare bucurie să pot cânta această muzică. Programul este alcătuit din lucrări de George Enescu - două piese din Suita op.10, Pavana și Tocata - după care urmează Kreisleriana de Robert Schumann, iar după pauză Preludiile de Chopin. Sunt, dacă vreți, suite de piese, piese mici care alcătuiesc un tot destul de complex pentru fiecare compozitor. Dar este un filon romantic. Se vede foarte bine că Enescu stăpânea scriitura pianistică extraordinar și știa să creeze sonorități ale pianului, știe să facă pianul să răsune; se vede prin știința scriiturii - foarte orchestrală de multe ori, foarte bogată, foarte strălucitoare în Tocată. Bineînțeles că Pavana este o poezie extraordinară, de un rafinament, o paletă de culori fantastică! Stilistic vorbind, sigur că sunt dansurile din suita barocă - pavană, sarabandă, boure - dar sunt tratate în stil enescian de sfârșit de secol XIX-început de secol XX, cu toate cuceririle pianistice ale momentului, evident. Fiind dansuri, în principiu, și fiindcă piesele care alcătuiesc Kreisleriana sunt și ele foarte diferite - și lirice, și dansante, și pline de caracter - atunci lucrurile se îmbină. Dintr-o multitudine, dintr-o diversitate putem avea o unitate, dacă vreți. Cred că se îmbină foarte bine. De altfel, Enescu cunoștea foarte bine acești compozitori - și pe Schumann, și pe Chopin chiar dacă nu l-a prea cântat, dar a dirijat și concertele pentru pian - și se vede că știa pianistica romantică chopiniană și schumaniană.

Ce alte proiecte pregătiți după recitalul de la Ateneul Român?

Mă voi duce la Londra pentru a susține același recital pe data de 6 iunie, organizat de Institutul Cultural Român. După care, voi avea ocazia să cânt muzică de cameră în diverse festivaluri și în țară și în străinătate. Iar din toamnă, diverse apariții cu orchestra. Deci, din fericire, sunt întotdeauna momente de apariție scenică pe care orice muzician le așteaptă cu nerăbdare și cu bucurie.