Deseară veţi susţine un concert alături de Orchestra de Cameră Radio şi de dirijorul Gian Luigi Zampieri. Cum aţi putea descrie colaborarea cu aceşti muzicieni?

Alături de Orchestra de Cameră sunt, aş zice, unul dintre obişnuiţi, fiind unul dintre soliştii Radioului. Ceea ce pot să spun este că de fiecare dată ne redescoperim atât ca muzicieni, cât şi ca programe. Chiar dacă, sigur, am mai cântat Anotimpurile lui Vivaldi alături de ansamblul pe care l-aţi amintit, de data aceasta va fi un pic diferit, având în vedere că dirijorul Gian Luigi Zampieri a decis să nu dirijeze decât Anotimpurile de Piazzolla, unde va cânta Simina, iar la Anotimpurile de Vivaldi va asigura partida de clavecin. Este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Vivaldi şi nu numai ale lui Vivaldi, ci din întreaga literatură scrisă pentru vioară. De fiecare dată găseşti sau, cel puţin, eu găsesc noi valenţe. Poate şi sonoritatea viorii pe care cânt, vioara lui George Enescu îşi pune amprenta pe această interpretare. Cu siguranţă va fi un concert reuşit şi sper ca publicul să fie de acord cu mine. (Gabriel Croitoru)

Despre concertul din această seară ne-a vorbit şi cea de-a doua solistă, Simina Croitoru.

Colaborarea alături de tatăl meu este minunată. Nu am cum să spun altfel. E foarte interesant, cred că şi pentru el, nu doar pentru mine şi sigur şi pentru public. Iar în ceea ce priveşte colaborarea cu domnul Zampieri, este o primă colaborare, deci un debut şi eu cred că o să iasă foarte bine.

Încadrat de sonorităţile baroce ale lui Vivaldi şi ale lui Carl Philipp Emanuel Bach aţi ales să propuneţi publicului bucureştean un opus de secol XX, Anotimpurile din Buenos Aires de Astor Piazzolla.

Cred că cele două feluri diferite de timbralităţi se potrivesc foarte bine. În afară de faptul că, evident, pornesc de la aceeaşi idee, de la anotimpuri., cred că ele se completează într-un fel, în sensul în care Piazzolla a încercat să continue, nu a făcut ceva cu totul diferit faţă de ceea ce făcuse Vivaldi înainte şi atunci, din punctul meu de vedere, cred că porneşte de undeva de la acelaşi principiu. Sigur, în alt stil şi cu alte principii, dar ideea este aceeaşi. Şi atunci pentru mine nu rămâne decât să redau ceea ce am înţeles eu ca o continuitate a ceea ce reprezintă Vivaldi mai înainte. Exact în ordinea aceasta va fi şi concertul diseară, Vivaldi întâi şi apoi Piazzolla.