Este, într-adevăr, unicul festival de muzică integral românească - primele zece ediţii s-au derulat înainte de 1989, iar următoarele ediţii au reînceput într-o nouă serie, după anul 2007. După ediţia a XVIII-a, din 2014, urmează această ediţie ai cărei principali organizatori sunt Universitatea Naţională de Arte "George Enescu", mai precis prof.univ.dr. Viorel Munteanu - cel care a reanimat efectiv acest festival - şi directorul Filarmonicii, prof.univ.dr. Bujor Prelipceanu.

Frumuseţea este tocmai această îmbinare între genurile muzicale din repertoriul românesc tradiţional şi cel contemporan. Cum aţi organizat concertele?

Ne-am propus de la început să acoperim o arie temporală cât mai largă - de la muzica tradiţională, chiar folclorică dar prezentată în sens academic, până la prime audiţii absolute. De asemenea, am dorit acoperirea ariei spaţiale româneşti - toate zonele ţării, zonele culturale şi din diaspora, dacă se poate, şi anul acesta sunt prezenţi deopotrivă ieşeni, bucureşteni, clujeni, moldoveni din Republica Moldova.

Marcăm şi personalităţi ale vieţii muzicale româneşti - internaţionale, naţionale şi locale - desigur George Enescu şi Bela Bartok. Omagiem doi muzicologi ieşeni - prof.univ.dr. Mihail Cozmei şi preot conf.univ.dr. Florin Bucescu, amândoi cu contribuţii deosebite la muzicologia românească contemporană.

Filarmonica este prezentă prin cele trei formaţii artistice - Orchestra Simfonică, Corul Academic şi Cvartetul "Ad Libitum". Universitatea are o implicare de asemenea reprezentativă, prin spectacol de operă, prin concert simfonic şi concerte camerale. Iar celelalte zone culturale ale ţării sunt prezente prin Ansamblul "Trei parale" din Bucureşti, prin compozitorii clujeni, participă de asemenea muzicologi şi cercetători din toate zonele României şi din Republica Moldova.