Rubricile dedicate de Radio România Muzical celor două Capitale Culturale Europene ale acestui an (Wrocław, din Polonia și San Sebastián, oraș situat în Țara Bascilor, Spania) se încheie cu un interviu acordat de actorul și omul de cultură Constantin Chiriac. Acesta este cunoscut pentru inițierea și organizarea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și, totodată, pentru faptul că a reprezentat România în numeroase comitete de selecție ale Capitalelor Culturale Europene. În anul 2011, Constantin Chiriac a participat, ca jurat, la numirea celor două Capitale Culturale ale anului 2016 și ne-a împărtășit câteva dintre impresiile dumnealui, rezultate în urma acestei experiențe:

Ați făcut parte din comitetele de selecție ale celor două Capitale Culturale Europene desemnate pentru anul 2016 - Wrocław și San Sebastián. Fiind în competiție cu încă alte 10, respectiv, alte 14 orașe, care au fost factorii decisivi care au situat cele două candidaturi în fruntea preferințelor?

În primul rând, au fost două țări foarte speciale: o țară precum Spania, cu un patrimoniu uriaș și cu, într-adevăr, 15 orașe în competiție, orașe foarte, foarte puternice. Aceasta în condițiile în care, în Spania, mai fuseseră încă de trei ori Capitale Culturale Europene, avându-se în vedere diversitatea, dar și opțiunile politice care sunt la nivelul întregii Spanii. A fost o perioadă de selecție foarte grea și foarte dură. Donostia - San Sebastián a fost un exemplu privind felul în care un oraș s-a pregătit. A plecat de la ceea ce a însemnat comunitatea respectivă de-a lungul timpului, cu toate diversitățile, cu toate războaiele, cu toate confruntările, uneori sângeroase. La propunerea pe care mi-ați făcut-o, de a ilustra cu ceva muzical ce înseamnă Donostia - San Sebastián, vă propun cântăreața pe care am adus-o anul trecut în festival cu muzică fado, care prezenta ce înseamnă, într-adevăr, acest oraș fulminant din toate punctele de vedere. Venind în zona Poloniei, Polonia a avut cel mai coerent program pe care o țară din Europa l-a făcut prin acest program european, Capitală Europeană Culturală. Vreau să vă spun că Wrocław a fost, probabil, cel mai bun exemplu de oraș care a propus un proiect de Capitală Culturală Europeană. Din cât am jurizat, am văzut acolo o determinare, la nivelul comunității, cu totul excepțională. Programul pe care Wrocław l-a pregătit a fost cu totul extraordinar pentru că au folosit toți partenerii pe care îi au în Europa și în lume. Au reabilitat tot ce înseamnă clădiri de patrimoniu, au venit către zonele defavorizate, au folosit toate festivalurile pe care le au și vă sugerez să luați ca moment muzical, fie prezența teatrului ZAR, care este continuatorul lui Grotowski, sau, eventual, celebrul festival de chitară, care a intrat în Cartea Recordurilor, prin numărul uriaș de chitariști pe care i-a adus la un loc. Cred că aproape șapte mii de chitariști, care au cântat o oră și ceva în toate spațiile deschise ale orașului, o melodie, pentru ca apoi să se împartă pe diverse scene. Este o desfășurare de forțe fără precedent. Faptul că au trei orchestre filarmonice de diverse dimensiuni și cu repertorii diferite este un amănunt care arată preocuparea pe care orașul o are față de ceea ce înseamnă cultură. Cred că modelul polonez ar trebui să devină un model de studiu pentru România.

Având în vedere experiența vastă pe care o aveți în domeniu, spuneți-ne un lucru pe care ar trebui să îl aibă în vedere orașele române care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021?

În primul rând, trebuie să-și găsească o echipă proprie de specialiști și de artiști și să ia în considerare ce înseamnă specificitatea acelui oraș. Să dezvolte evenimente emblematice care pleacă de la patrimoniul respectivulu oraș, în care sunt implicați artiști ai acelei comunități, în dialog cu artiști europeni.