Concertul susţinut vineri, 25 martie 2016, de Orchestra Naţională Radio se află sub egida Uniunii Europene de Radio şi Televiziune şi va fi transmis în direct la multe dintre posturile publice partenere. Evenimentul poartă titlul 'EBU Youth Concert' şi îi va avea drept protagonişti pe violonistul Rennosuke Fukuda, care a câştigat Premiul I la Concursul 'Yehudi Menuhin' şi pe violoncelistul Fermin Villanueva, laureat la Concurso Permanente de Jóvenes Intérpretes. Programul, condus de dirijorul Gabriel Bebeşelea, va cuprinde Concertul nr.2 op.22 în re minor pentru vioară şi orchestră de Henryk Wieniawski, Concertul în re minor pentru violoncel şi orchestră de Edouard Lalo Şi Simfonia nr. 8 în si minor - 'Neterminata' de Franz Schubert.

E extrem de important să promovăm tinerele talente şi nu doar tinerii, în general. De aceea, concertul acesta e de o mare importanţă, pentru că doar aşa o să avem un viitor, doar aşa cultivăm muzica clasică mai departe şi perpetuăm gusturile publicului pentru aşa ceva. Şi nu formăm doar tinerii muzicieni astfel, ci formăm şi publicul pentru viitor. Astfel poate să existe în continuare muzica clasică.

Cei doi solişti din această seară… Cum îi caracterizezi, ţinând cont şi de alegerile repertoriale?

Primul solist - violonistul Rennosuke Fukuda - este un japonez extrem de virtuoz, extrem de talentat şi foarte agil. I se potriveşte mănuşă concertul de Wieniawski, pentru că se cunoaşte faptul că acesta a fost unui din cei mai mari virtuozi ai secolului XIX; nu doar extrem de romantic, dar şi foarte agil şi foarte focos, cum spunea şi japonezul când am repetat prima dată concertul.

Al doilea solist - violoncelistul Fermin Villanueva - este un spaniol extrem de cerebral, ceea ce e oarecum surprinzător. Studiază în Germania şi se simte asta. E foarte construit totul, dar foarte natural, foarte firesc. Şi lui i se potriveşte perfect concertul de Lalo, pentru că Lalo a scris foarte multă muzică cu tentă spaniolă. Publicul o să asculte şi în acest concert foarte mult folclor stilizat spaniol în concertul pentru violoncel.

Colaborezi foarte mult cu muzicienii tineri. Amintesc aici şi de colaborarea cu Orchestra de Tineret din Moldova şi Orchestra Română de Tineret. E mai uşor să dialoghezi cu soliştii tineri?

În egală măsură mie-mi place să învăţ de la solişti de fiecare dată. Fie că sunt mai tineri decât mine sau mai în vârstă decât mine, de fiecare dată învăţ ceva şi de fiecare dată sunt supus la noi provocări. Şi asta e foarte important pentru mine - să am provocări noi ca să pot să merg mai departe. Consider că tinerii, în general, aduc o energie în plus, suplinesc lipsa de experienţă cu multă energie. Or, cei care au mai multă experienţă, poate nu au atât de multă energie sau poate ştiu unde să o pună, unde să depună mai mult efort şi unde să apese puţin pe pedala de frână. La tineri energia asta e exacerbată de multe ori, dar împinge orchestrele spre multă consistenţă.

Alegerea ultimei lucrări ţi-a aparţinut. De ce această simfonie?

Pentru că mi se părea foarte potrivit să încheiem cu un Schubert extrem de delicat şi duios. Sunt două lucrări de virtuozitate, publicul o să fie foarte atent la ceea ce o să facă cei doi solişti şi voiam să terminăm într-un mod foarte delicat şi suav. Iar "Neterminata" de Schubert e una dintre cele mai expresive lucrări scrise vreodată. Pentru mine această simfonie e foarte importantă, pentru că se vede o sevă a ceea ce va urma, a compozitorilor care vor urma. Chiar în funcţie de aceasta am construit, pentru că după ce a scris "Neterminata" Schubert a studiat cu cel care urma să-i devină profesor lui Bruckner peste o perioadă şi pre-brucknerianismul acesta se simte; se simte şi în viitorul Mahler.. se aud o groază de compozitori în această simfonie.

Invit publicul să devină nu doar spectator la radio, ci spectator şi în sala de concert pentru că e un concert special, cu doi tineri extraordinar de talentaţi şi cu o simfonie care înseamnă foarte mult în istoria muzicii.