Joi, 1 octombrie, Sala Mare a Ateneului Român va găzdui primul concert simfonic al stagiunii 2015-2016 a Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti. Despre această manifestare, dar şi despre alte momente importante ale seriei, ne-a vorbit Andrei Dimitriu, directorul instituţiei amintite:

Deschiderea stagiunii - 1 octombrie, dar se repetă, cum ştiţi, vinerea - va fi cu Horia Andreescu şi Elena Bashkirova în Concertul nr.4pentru pian şi orchestră. Este un program întegral Beethoven completat de Simfonia a V-a şi Uvertura "Inaugurarea casei". E un program interesant! Tot pe 1 vom dezveli în foaier bustul lui Trandafir Djuvara, unul din fondatorii Ateneului, fost ministru al României la Istanbul şi Bruxelles, bunicul lui Neagu Djuvara. Va fi prezent şi nepotul de 99 de ani probabil pe 1, dacă starea de sănătate a domnului Djuvara e pozitivă şi se poate deplasa; dacă nu, pe 2 octombrie. Tot în stagiune aş mai aminti concertele lui Cristian Badea din 22 şi 23 octombrie, cu Elgar - Simfonia a II-a şi Mozart. Vor fi arii din opere cu Roxana Constantinescu. Revine Horia Andreescu de vreo trei ori până la sfârşitul stagiunii.

Alte momente importante până la sfârşitul anului sunt: Camil Marinescu cu un Mahler - Simfonia a VII-a, iar finalul, în decembrie - Vladimir Cosma cu muzica lui din filme, pe 23 şi 24 decembrie anul acesta. E prezent şi Dan Grigore aproape cu un concert tradiţional cu orchestra noastră dirijată de Mischa Katz. Aş mai aminti, tot pentru partea asta de stagiune, conferinţele pe care le patronează Filarmonica; va fi pe 2 noiembrie Alain Finkel cu Horia Roman Patapievici şi pe 9 decembrie Erich Emanuel Schmidt - nume de mare circulaţie în acest moment în lumea occidentală; partenerul lui Schmidt este Cătălin Ştefănescu. Şi, cea de-a patra conferinţă de Crăciun, în tradiţie britanică; va fi în noiembrie, cu un fizician francez de mare reputaţie, introdus în proiecte care au dus la Premiile Nobel - fizicianul Gerard Munroe - în 23 noiembrie. Cam acestea cred că ar fi momentele cele mai importante ale jumătăţii de stagiune din acest an.

Referindu-ne acum la stagiunea camerală, ce aţi pregătit pentru cei care vor trece pragul Ateneului Român?

Stagiunea camerală e, din păcate, mai puţin tentantă pentru marele public. E o constatare pe care eu am făcut-o permanent. Recitalurile şi concertele camerale nu au un public format în România. În general, în zona camerală noi introducem compozitorii români contemporani. E o formulă de a-i promova! O misiune este şi asta, a promova muzica românească! Vor fi câteva concerte cu compoziţii de Dan Dediu, Pascal Bentoiu. Vrem să-l aducem pe Mihai Ritivoiu în recital. Vom încerca să revină cvartetul de la Iaşi, Voces, cu Andrei Licareţ la pian, în stagiune într-un concert cameral, probabil la sfârşitul lui noiembrie.

Concertele sunt concerte de ţinută. La concertele simfonice şi vocal-simfonice noi avem 65% abonaţi. Deci, pentru restul de 35% îi invit pe amatorii de muzică bună, muzică de calitate… Muzica simfonică e ceea ce Noica numea cultura de performanţă. Aici este catalogată. Sigur că-ţi trebuie o anumită pregătire, dar sunt suficienţi români care ar dori şi care, sigur, sunt pasionaţi de simfonic.

În primul rând, rugămintea mea este către tinerii universitari - şi vreau să subliniez aceasta - pentru că nu poţi fi un intelectual complet dacă nu eşti familiarizat măcar cu muzica simfonică, vocal-simfonică, camerală, care împlinesc metafizic, în spaţiul acesta de suflet, un intelectual autentic, un intelectual competitiv într-o lume globalizată.