După ce, pe parcursul zilei de duminică, 12 octombrie, sute de bucureşteni aflaţi pe aleile din Grădina Cişmigiu au participat la o adevărată sărbătoare - Orele Muzicii, având ca protagonişti studenţi şi profesori ai Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, seria de manifestări care marchează cei 150 de ani de la înfiinţarea instituţiei continuă. Despre următoarele evenimente şi nu numai, într-un interviu cu profesorul şi compozitorul Dan Dediu, Rector al UNMB.

După ce aţi încântat vizitatorii Grădinii Cişmigiu, ce alte surprize aţi pregătit pentru a sărbători cei 150 de ani ai UNMB?

Vineri 17 şi sâmbătă 18 octombrie vom face câteva manifestări la sediul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti din Strada Ştirbei Vodă nr.33 şi la Ateneul Român.

În 17 octombrie de la ora 10,00 avem şedinţa festivă de marcare a aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Avem prezentarea unui film despre Conservator, apoi de la ora 17,30 lansarea volumului patru al Istoriei Universităţii Naţionale de Muzică de Octavian Lazăr Cosma şi o seară de operă, de la ora 18,30, cu Gianni Schicchi de Puccini în interpretarea studenţilor de la master.

Vom încheia sâmbătă, 18 octombrie, la Ateneu, cu două lansări de carte la ora 18: Odiseea muzicală 1864-2014. O istorie a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti de Antigona Rădulescu şi Victor Giuleanu - un portret în documente şi mărturiide Valentina Sandu-Dediu şi Andreea Chiselev, deschiderea expoziţiei «George Enescu şi învăţământul muzical românesc» realizată de Muzeul Naţional «George Enescu» şi, la ora 19,00, cu un concert în care se vor întâlni foşti absolvenţi, actuali profesori sau alumni ai Conservatorului - este vorba despre maestrul Valentin Gheorghiu, mezzo-soprana Ruxandra Donose, violonistul Gabriel Croitoru, violoncelistul Marin Cazacu, pianistul Viniciu Moroianu, percuţionistul Alexandru Matei, pianistul Sergiu Tuhuţiu şi, nu în ultimul rând, doi muzicieni de jazz - Nadia Trohin şi Mircea Tiberian. Sperăm să avem câţi mai mulţi vizitatori interesaţi să participe la marcarea acestui eveniment spunem noi foarte important pentru cultura românească muzicală şi chiar pentru cultura generală.

Care sunt câteva dintre cele mai mari satisfacţii pe care le aveţi ca rector al acestei instituţii?

Satisfacţia cea mai mare este că îmi dau seama de rezervorul de talente care există în România şi ceea ce putem face noi este să clădim încet, încet bazele dezvoltării acestora. Tinerii vin spre noi cu speranţe, iar noi încercăm să rafinăm talentele, să le găsim cheia, pentru a se dezvolva, a se împlini şi astfel a ne aduce satisfacţii profesionale. Pentru că ceea ce facem noi este într-un fel şi o magie educativă, noi pariem pe învăţământul individual. Fiecare talent, fiecare muzician are propriul profil. Ceea ce trebuie să facem aici la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti este să le arătăm drumul spre a se descoperi ei înşişi, spre a putea progresa. Lucrul acesta are de multe ori o turnură iniţiatică şi este fascinant să predai muzică şi să reuşeşti să dai mai departe cheia talentului muzical.

Spuneţi-ne trei motive pentru care un tânăr ar aspira să intre la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Un motiv ar fi că este o şcoală care păstrează tradiţia şi hrăneşte inovaţia şi creativitatea. Al doilea motiv ar fi că este recunoscută pe plan naţional şi internaţional, nu numai la modul simbolic ci chiar la modul pragmatic, fiind acreditată de agenţii de măsurare şi asigurare a calităţii în învăţământul superior, precum ARACIS în România sau Asociaţia Europeană a Conservatoarelor. Un al treilea motiv ar fi că mediul, profesorii şi studenţii creează o osmoză, un context care poate motiva şi, de multe ori această competiţie între studenţi şi chiar între profesori, creează o emulaţie şi un cadru foarte propice dezvoltării talentelor.