Opera Comică pentru Copii are, începând de luni, 4 august 2014, un nou director: Felicia Filip. Desemnată manager în urma câştigării concursului organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, soprana va ocupa acest post până la finalul anului 2017.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră această numire?

Este o responsabilitate care mă bucură, dar mă pune în situaţia de a interpreta un rol complex, pe care îl iubesc, pentru că în centrul atenţiei sunt copiii. Această minune, miracolul realităţii noastre asupra cărora noi ne îndreptăm atenţia cu toată dragostea. Aşadar este o mare responsabilitate, dar este o asumare  pe care o înţeleg în toată complexitatea ei şi ţin cont de faptul că sunt împreună cu un colectiv de valoare, care deja are un brand şi rezultate remarcabile; dar sigur că se cere o nouă abordare  a spectacolului pentru copii, să crească gradul de atracţie, să îmbunătăţim şi să diversificăm şi mai mult repertoriul. Iată - o preocupare de a îmbunătăţi şi de a diversifica spectacolele pe categorii de vârstă. Pentru fiecare vârstă există spectacole în care ei să se regăsească în repertoriul nostru şi acest joc să fie de fapt o joacă din punctul de vedere evident, al copilului.

Care ar fi diferenţa majoră în crearea de spectacole pentru copii, spre deosebire de cele pe care le urmărim noi?

Un spectacol de copii trebuie să aibă în atenţie faptul că atenţia sau curba de atenţie a unui copil este limitată. Aşa cum orele de clasă nu depăşesc 50 de minute, avem grijă ca timpul de rulare a unui spectacol să nu depăşească mai mult de o oră. Deci este una din problemele de care trebuie să ţinem cont. Apoi, iată, copilul este cel mai dificil, dacă vreţi, public  sau cel mai complex până la urmă, este cel care spune direct valoarea spectacolului. Nu este omul matur care este educat şi care printr-o formulă delicată îţi transmite un mesaj. Copilul îţi transmite mesajul aşa cum l-a primit şi atunci aici ai foarte mult de lucru pentru a înţelege cum trebuie făcut un spectacol. În cazul nostru, iată, tineretul, generaţia aceasta evoluează ameţitor de repede. Ei sunt de la o vârstă foarte fragedă cu telefonul, cu tableta în mână. Au contact cu tot ce înseamnă nou, cu tot ce înseamnă efect, culori, toate aceste lucruri scenice moderne, pe care ei le au la îndemână printr-un click pe telefon. Ori, a găsi atracţia la o sală de spectacol, să vii să vezi, să ai nevoia, dacă vreţi, sau acea iubire şi nevoie de a veni în sala de spectacol să vezi aceleaşi lucruri. Trebuie să-i atragem, să-i interesăm şi să-i facem să ne iubească, ori asta nu este puţin lucru şi asta este de fapt deosebirea de un spectacol normal. În plus, această continuă pregătire pe care trebuie să o ai cu privire la ceea ce vrea copilul; sondezi în tot timpul gustul publicului. În cazul nostru, interesul este să apropiem copilul de scenă, de mare muzică, de cultură. Şi cum o faci? Într-un alt fel. Găseşti momente de atractivitate, de atracţie pentru ei. În acelaşi timp ai grijă ca înainte de a-l pregăti, înainte de a-l aduce la spectacol, în cazul nostru, creăm ateliere pentru copii sau biblioteca pentru copii pentru că înainte de a-i prezenta spectacolul îl pregătim pentru spectacol, îl cointeresăm. Acest lucru urmează să-l facem acum, vă spuneam de biblioteca pentru copii, la care vom invita mari actori, care să le citească poveşti, pe care apoi noi le punem pe scenă. Ei cunosc, îi ambiţionăm, ba chiar îi facem părtaşi la această joacă a noastră; va fi o joacă comună. Sunt multe lucruri pentru care ar trebui mult timp pentru a le lua pas cu pas şi capitol cu capitol. Copii, spun eu, reprezintă publicul de care trebuie să avem cea mai mare grijă, pentru că, în primul rând, îl apropiem de marea muzică, îl facem prin joc, dar şi prin joacă să fie alături de valoare, să-şi descopere poate talentul şi o atracţie prin care va fi până la urmă, creionat destinul lui.