Duo-ul Clara Cernat - vioară şi Thierry Huillet - pian vor susţine în această săptămână două recitaluri dedicate creaţiei româneşti în Italia şi Franţa.

Violonista Clara Cernat şi pianistul şi compozitorul Thierry Huillet sunt profesori la Conservatorul Naţional Regional din Toulouse - Franţa. Împreună desfăşoară o intensă activitate artistică susţinând recitaluri în importante centre culturale promovând creaţia clasică şi contemporană românească şi universală.

Activitatea lor a fost distinsă cu premii, cronici şi aprecierea publicului.

Clara Cernat - Thierry Huillet din nou într-o călătorie extrem de interesantă. Propuneţi un program în exclusivitate cu lucrări româneşti. Unde vă veţi afla în această săptămână?

Vom începe acest program la Teatrul "Giuseppe Verdi" din Pordenone, un oraş lângă Veneţia. E vorba de un teatru foarte frumos de 900 de locuri, care are o stagiune destul de impresionantă nu numai de muzică clasică şi teatru. De mulţi ani are un festival de umor foarte cunoscut în Italia. Pentru noi e o mare bucurie să putem oferi publicului italian acest program care a fost cerut expres - de muzică românească. Acelaşi program îl vom cânta şi la Paris miercurea următoare - cântăm pe 5 februarie la Pordenone şi pe 12 februarie la Sala bizantină la Ambasada României, un concert organizat de ICR Paris.

Duo Clara Cernat-Thierry Huillet este un duo cunoscut pentru promovarea muzicii româneşti. Dar iată că la sfârşitul anului 2013 v-aţi aflat într-un alt turneu, de data aceasta pe continentul sud-american.

Într-adevăr, la sfârşitul anului 2013 am făcut un foarte frumos turneu - concerte în Columbia. Noi cântăm foarte des în America de Sud, dar Columbia era ţara în care nu cântasem. Am cântat deja de mai multe ori în Argentina, în Brazilia, în Peru, dar publicul columbian a fost pentru mine o mare descoperire - deosebit de entuziast, săli pline, dar săli între 800 şi 1500 de locuri. Nu-mi închipuiam că muzica clasică determină un asemenea interes.

A fost un turneu de succes, în care rolul principal l-a avut compozitorul Thierry Huillet.

Da. Pentru mine e o mare bucurie să pot să cânt muzica lui alături de el, de cele mai multe ori. Într-adevăr, muzica lui este o muzică deosebit de abordabilă pentru public, fără să fie "ieftină". Există teme, se simt rădăcinile unor tradiţii muzicale înainte de el, este o muzică foarte frumos construită şi bine, foarte bine primită şi înţeleasă de public. Pe mine mă bucură lucrul acesta pentru că un compozitor contemporan este un miniunivers. Fiecare creator are universul lui şi mulţi dintre marii creatori din istoria muzicii nu au fost înţeleşi de publicul timpurilor lor. Aşa că nu e bucurie mai mare pentru mine decât să pot cânta muzica lui Thierry Huillet peste tot şi să văd că publicul o acceptă, mai mult decât o acceptă - o place, devine fan.

Revenind la cele două recitaluri cu muzică românească, care sunt titlurile lucrărilor pe care le veţi interpreta?

Vom începe programul cu o lucrare a lui Tudor Ciortea - Suită populară din Bihor ce cuprinde Cântecul miresei, Mărunţelul, Cântec din frunză, Rămoşul -, după care vom interpreta Crăciun de Anatol Vieru, deşi nu mai este perioada Crăciunului. Este o piesă foarte frumoasă pe teme de colinde româneşti, deosebit de frumos construită. Vom cânta şi două colinde ale lui Thierry Huillet, care sunt teme create, este în oglindă cu Anatol Vieru, sunt teme pe care Thierry le-a inventat, dar în spiritul colindelor româneşti. De asemenea, am descoperit recent, mărturisesc că deşi este o piesă care se cântă mult în România, Bagatela de Ion Scărlătescu, care este minunată, o piesă scurtă dar plină de prospeţime şi cu teme absolut fantastice. Am pus Dansurile româneşti de Bela Bartok, pentru că mi se pare un omagiu nemaipomenit al folclorului românesc adus de către Bartok,. Apoi vom cânta Balada lui Ciprian Porumbescu, dar într-o armonizare făcută recent de Thierry Huillet, care a făcut şi o adaptare pentru vioară şi orchestră cu această armonizare - nu se schimbă nimic din partea viorii, există doar momentul în care tema revine de mai multe ori la vioară; acompaniamentul se schimbă şi este o versiune foarte frumoasă pe care o vom înregistra şi pe un CD pentru a o face cunoscută ca să poată fi cântată şi de alţi interpreţi în această variantă a acompaniamentului. Vom termina cu monumentul muzicii româneşti, Sonata a treia în caracter popular românesc de George Enescu.

Vă dorim mult succes şi vă mulţumim că ne sunteţi alături şi că rămâneţi într-adevăr promotori ai muzicii româneşti.

Şi eu vă mulţumesc. Este o mare onoare pentru mine şi-mi merge la suflet să fiu ambasadoarea muzicii ţării în care m-am născut şi locului care mi-a dat viaţă.