Interviu cu Mihai Cosma, Consilier Director General

Domnule Mihai Cosma, o zi extrem de importantă în activitatea Operei Naţionale Bucureşti. 6 decenii de o intensă activitate, promovând creaţia românească şi nu numai. În această seară suntem invitaţi la aniversare. Câteva gânduri, desigur, despre operă şi despre această aniversare…

Este o aniversare specială, aşa cum aţi spus, o aniversare pe care am pregătit-o cu multă atenţie. Nu este aniversarea instituţiei - pentru că, după cum bine ştim, Opera Română funcţionează încă de la sfârşitul secolului XIX. Se împlinesc însă 60 de ani de la tăierea panglicii, de la inaugurarea clădirii - atât de reprezentativă în peisajul bucureştean - Operei Naţionale, clădire care a fost inaugurată pe 9 ianuarie 1954. Pe 9 ianuarie 2014 va fi un recital extraordinar cu participarea unor artişti care vin din străinătate, a altora care vin din alte centre culturale româneşti şi, desigur, artişti ai Operei Naţionale, care împreună vor încerca să recreeze ceva din parfumul muzical al inaugurării din 1954, reluând cele mai caracteristice fragmente din operele Dama de pică, Evgheni Oneghin, Rigoletto, Gianni Schicchi, Traviata - capete de afiş ale primei stagiuni desfăşurate în actuala clădire.

Mai este Opera Naţională Bucureşti un reper pentru tânăra generaţie?

Este. Şi aş spune chiar din două puncte de vedere. Este un reper pentru publicul tânăr - pentru că din ce în ce mai mult se poate vedea în sală prezenţa studenţilor, elevilor de liceu care vin cu bucurie la spectacol şi asistă la diverse propuneri regizorale şi componistice; i-am văzut la spectacole de balet, de operă, la Mozart, la Wagner. Ei sunt foarte deschişi, doar să aibă ce vedea şi noi încercăm să le oferim lucrurile interesante de pe scenă. Mai este un reper pentru tânăra generaţie şi în ceea ce priveşte tinerii interpreţi, pentru că unul dintre cele mai importante lucruri în politica managerială a domnului Răsvan Dincă este atragerea tinerilor interpreţi români care activează pe scenele lumii şi care nu prea veneau de regulă acasă să cânte din nenumărate motive. Atragerea lor către Bucureşti, către Opera noastră, oferindu-le aceleaşi condiţii artistice şi condiţii financiare cât de cât similare, pentru ca ei să vină să ofere talentul, arta, bunăvoinţa, dăruirea lor şi publicului românesc. Deci, răspunsul meu ar fi da şi chiar un da foarte entuziast.

Aveţi vreun proiect, domnule Mihai Cosma, care vă este foarte drag şi pe care aţi dori să-l desăvârşiţi în această stagiune şi nu numai?

Asta este o întrebare care ar putea fi similară cu ce operă vă place cel mai mult. Mi-e foarte greu să fac o ierarhie. Sunt proiecte destul de variate, destul de multe. Ne propunem premiere de opere, ne propunem o ediţie a II-a a Concursului "Le Grand Prix de l'Opera", dar care să fie şi mai grozavă decât prima ediţie. Abia aşteptăm să se termine lucrările de restaurare şi de modernizare a teatrului, care vor oferi cu totul alte condiţii de desfăşurare a activităţii pe scenă. Regizorii care vor monta de acum înainte spectacole la Operă vor putea să folosească dotări de scenă care există în orice teatru din lume, dar care aici, din cauza vechimii acestei clădiri, nu au existat. De asemenea, publicul va putea să respire un aer proaspăt şi la o temperatură rezonabilă pentru că se va introduce climatizare. Încercăm să revigorăm Muzeul Operei, să existe un magazin de cărţi, de obiecte de artă, de partituri, de suveniruri. Toate acestea, una câte una, fac parte din planurile pe termen lung şi pe termen mediu pe care le are echipa de manageri.

Mulţumim foarte mult şi, în o dată, La mulţi ani, Opera Naţională Bucureşti!