Formaţia ARIFA este alcătuită din patru muzicieni reprezentanţi ai diverselor spaţii culturale - Alex Simu (România) - saxofon, clarinet & Live Laptop, Mehmet Polat (Turcia) - ud, Franz von Chossy (Germania) - pian şi Sjahin During (Turcia/Olanda) - Afro Anatolian Percussion.

ARIFA îmbină muzica tradiţională din Orientul Mijlociu şi Balcani cu jazz-ul şi arhetipuri din vestul Europei. Secretul formaţiei este reprezentat de interesanta alchimie creată între cei patru instrumentişti care provin din România, Turcia, Olanda şi Germania. În 2012 ARIFA a lansat albumul ANATOLIAN ALCHEMY care s-a bucurat de un succes extraordinar.

În 21 şi 22 noiembrie 2013 ARIFA se află la Paris şi Marsilia pentru a susţine două concerte.

Domnule Alexandru Simu, peste numai câteva zile vă veţi afla la Paris pentru promovarea unei muzici de un tip cu totul special. Sunteţi iniţiatorul proiectului ce poartă titlul "Arifa". Când a luat fiinţă acest proiect?

Arifa s-a constituit în 2010 şi a fost un proces organic de evoluţie. Începând din 2005, am făcut parte împreună cu Sjahin During din grupul Tarana, care a fost un grup precursor grupului Arifa, în care am experimentat multe din ideile pe care le căutam şi le-am probat pe diferite publicuri. În 2010 am ajuns la concluzia că trebuie să reconstruim felul în care facem muzică, şi aşa am trecut la Arifa. Noi folosim arhitectura muzicii de jazz şi conceptele de improvizaţie folosind scări din Orient, makan şi muzică sufi ca surse de inspiraţie, dar în acelaşi timp am păstrat şi armonia vest-europeană.

Este foarte interesantă îmbinarea timbrală în această formaţie. Aţi putea să ne-o menţionaţi?

Avem ud - lăuta turcească, cobza turcească, care este una de o factură specială. Mehmet Polat din Istanbul a conceput un ud cu 13 corzi care poate cânta ambitusul unui contrabas. Avem percuţie; setul de percuţie e compus din diferite instrumente din toate colţurile lumii, având daful iranian şi cinelele turceşti şi diferite alte tobe mai mici sau mai mari cu o singură membrană. Avem pianul tradiţional vest-european şi clarinetul, la fel, foarte special. Am dezvoltat anul trecut, în 2012, un tip de clarinet care încă este unic în lume şi anume clarinetul tenor; este un clarinet care a devenit un nou membru al familiei şi se situează între clarinetul alto şi clarinetul bas. Surprinzător, nu a existat până acum în istorie! Îmbinând aceste texturi, aceste instrumente care jumătate aparţin muzicii occidentale şi jumătate muzicii orientale încercăm să creăm texturile acestea unice.

Domnule Alexandru Simu, dar acum vă aflaţi în Turcia. Care este scopul acestei vizite?

Scopul turneului în Turcia este unul extrem de special. Am lucrat aproape trei ani la realizarea acestui turneu. Noi îl denumim The road trip - Călătoria. Ne-am dorit întotdeauna să ajungem spre sudul Turciei, ca să ne conectăm şi mai mult cu muzica sufi şi să avem şansa să intrăm în contact cu muzicienii locali şi să descoperim cât mai mult posibil din tradiţiile acestei ţări. Astfel am început un turneu deja acum de patru zile de la Istanbul spre Ankara, am ajuns la Capadocia şi de aici o să ne îndreptăm spre Mardin, Urfa şi Gaziantep, până o să ajungem chiar la Diyarbakir - capitala Kurdistanului. În tot întregul turneu filmăm, documentăm şi intrăm în contact cu muzica locală pentru a ajunge la un nivel cât mai profund de cunoaştere.

În 21 şi 22 noiembrie vă veţi afla în Franţa. Cu ce ocazie?

În fiecare an, toate institutele de cultură din Paris se reunesc şi organizează Festivalul Jazzycolors, în care fiecare institut de cultură promovează şi aduce un grup care să reprezinte cultura şi să aducă o frântură din ce poate fi reprezentativ pentru ţara lor, iar în cazul nostru s-au reunit Institutul Cultural Român şi Institutul Cultural olandez şi o să realizăm două concerte.