Înainte de a pleca din Bucureşti împreună cu "Pianul călător" în Moldova şi Dobrogea pentru ultima parte a turneului său, pianistul Horia Mihail, acompaniat de Orchestra Naţională Radio, s-a reîntâlnit cu publicul bucureştean vineri, 19 aprilie 2013, la Sala Radio, unde a interpretat Concertul nr. 4 pentru pian şi orchestră în Sol major de Beethoven sub bagheta dirijorului Jin Wang. Detalii despre turneu, despre alegerea programului dar şi a destinaţiei finale am aflat dintr-un interviu cu Horia Mihail.

Care sunt până acum impresiile dumneavoastră despre turneul din acest an şi ce aşteptări speraţi să se împlinească până la final?

Am să încep cu sfârşitul întrebării dumneavoastră. Aştept ca lucrurile să meargă exact cum trebuie şi "Pianul călător" numărul 3 să ajungă cu bine, după concertele pe care le vom susţine împreună la destinaţia finală, în Tulcea. Au fost lucruri bune în acest turneu. În primul rând, am fost foarte plăcut surprins de faptul că au venit mai mulţi spectatori la recitalurile mele - şi asta absolut în toate locurile pe care le-am vizitat. Au fost surprize de proporţii şi în Sânnicolau Mare, unde am debutat pe "Pianul călător" numărul 2. Acolo ţin minte că erau vreo 30 de persoane care stăteau în picioare, m-am gândit că vor pleca la pauză dar n-au făcut-o! Parcurile, iarăşi, au reprezentat o experienţă nouă pentru mine, o experienţă foarte bună - atât în Cişmigiu, cât şi în Herăstrău unde am cântat Beethoven s-au strâns câteva sute de persoane, care au stat în foarte mare linişte şi foarte atenţi şi au ascultat. Iată că se poate şi în România - lucru îmbucurător! Am repetat cu maestrul Jin Wang deja de trei ori, aşa cum îmi place - trebuie să recunosc -, cu cât sunt mai multe repetiţii, cu atât este mai bine, chiar dacă atât muzicienii orchestrei, cât şi noi doi cunoaştem lucrarea foarte bine. Ne-am întâlnit pe foarte multe idei, iar Orchestra sună excepţional.

Referitor la Beethoven, aţi ales muzica lui atât pentru recitaluri, cât şi pentru concertul cu orchestra. De ce chiar Beethoven? Are un rol special pentru dvs. acest compozitor?

Mi-a plăcut dintotdeauna Beethoven - indiferent dacă vorbim despre creaţiile sale pentru pian, ori cvartete, ori simfonii. Îmi place dinainte de a deveni muzician, înainte de a începe să studiez. Ascultam când eram foarte mic - la 4-5 ani - cu foarte multă plăcere simfoniile de Beethoven cu acele LP-uri celebre într-o vreme, Orchestra Filarmonicii din Bucureşti dirijată de George Georgescu. Mai mult decât atât, câteodată chiar dirijam simfoniile care-mi plăceau foarte mult, organizând mici spectacole acasă. Sora mea, mai mică decât mine, vindea biletele membrilor familiei, cu 2 lei biletul, aranjam scaunele şi eu dirijam. Dirijam un pick-up, dar dirijam cu andreaua de lemn a bunicii mele. Vă daţi seama că mi-a intrat în suflet foarte puternic acest compozitor. În ciuda faptului că - şi asta am mai spus-o în mai multe instanţe - studiul acestor sonate-şlagăr a fost foarte interesant pentru mine, nu a fost un studiu de fapt, ci a fost şi este o continuă căutare. Cu toate acestea mă simt extraordinar alături de Beethoven.

Şi pentru destinaţia finală, cum aţi ales Tulcea?

A fost o decizie luată de doamna Oltea Şerban-Pârâu, redactor-şef la Radio România Cultural. Pentru primul "Pian călător" am ales eu destinaţia - Mediaş, pentru al doilea a ales Preşedintele director-general al Radio România din acea vreme - Sânnicolau Mare şi iată că a venit şi rândul oraşului Tulcea. E foarte interesant, am primit deja mesaje de la diverşi tulceni, care ne întreabă în ce condiţii pot folosi pianul pentru diverse manifestări. Sunt convins că este un loc unde va fi folosit foarte intens şi "Pianul călător" numărul 3 se va simţi foarte bine revenind la viaţă.