În 2012, Festivalul Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi se desfăşoară între 19 şi 27 mai, sub semnul suprarealismului. Mai multe detalii de la directorul artistic al festivalului, compozitoarea Irinel Anghel.

Ce se ascunde sub moto-ul ediţiei din acest an al Festivalului Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi - "este ceea ce este"?

"Este ceea ce este" lansează invitaţia şi provocarea de a accepta păşirea într-un teritoriu necunoscut, un teritoriu imprevizibil, un teritoriu pe care noi l-am dedicat suprarealismului, de tot ceea ce depăşeşte modelele şi convenţiile pe care le cunoaştem, pentru a ne lăsa deschişi să aflăm ceea ce nu cunoaştem şi pentru a ne trezi curiozitatea şi a ne înfrânge frica de necunoscut şi, în acelaşi timp, este o invitaţie la a aprecia şi la a iubi toate manifestările şi toate exprimările creativităţii artistice, aşa cum sunt ele propuse de muzicieni - autori şi interpreţi invitaţi ai acestui festival, ai acestei ediţii.

Ce aduce nou ediţia din acest an? Sau aţi putea spune că totul este nou?

Cred că există o mare doză de noutate, de originalitate. Creativitatea artiştilor a fost stimulată de tema propusă, cea suprarealistă, şi, astfel, ne putem întâlni cu experienţe originale, precum spectacol în vitrină, operă science-fiction - sunt foarte multe evenimente în care graniţele se dizolvă între arte, între muzică şi teatru, şi dans. Este foarte multă tehnologie implicată în proiectele propuse de artişti - proiecţii video, light design cu laser; sunt multe noutăţi pe care muzica nouă le absoarbe în această ediţie, din multe alte zone, din multe alte teritorii artistice de exprimare, care sunt, de fapt, cele ale zilelor noastre, sunt cele actuale, ale secolului XXI.

Aţi ales ore de începere inedite pentru fiecare concert: 18 şi 31 de minute, 21 şi 3 minute, 19 şi 17 minute. Ce simbolizează acestea?

Este - intenţionat - o personalizare. Fiecare concert are propria lui oră, orele nu se repetă. Este un joc creativ, şi el suprarealist până la urmă, al directorului festivalului. Mi-am permis să mă joc chiar şi cu caietul program şi cu această dispunere a orelor. Cumva, vine în prelungirea faptului sau a constatării că în România - şi avem un spaţia în care "este ceea ce este" cumva ne ajută să integrăm tot ceea ce se întâmplă - evenimentele nu încep niciodată la oră fixă, decât la Sala Radio, unde sunt transmise în direct.

Care sunt evenimentele pe care le-aţi recomanda publicului în mod special şi cine sunt câţiva dintre artiştii invitaţi ai acestei ediţii?

Avem un concert de deschidere spectaculos, cu grup de copii din Corul de Copii Radio şi ansamblu de percuţie, cu compozitori tineri, la Studioul de Operă al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. Sunt spectacole în vitrină la Căminul Artei, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, în care publicul este afară şi asistă la un performance sonor ce se întâmplă în interiorul unei expoziţii, într-o vitrină, luminată - acest spectacol este la ora 21,00.

Apoi, avem un invitat care ne este foarte drag, un prieten al muzicii româneşti, Barrie Webb din Anglia, care îşi continuă proiectul cu Barrie şi Barbie, un proiect susţinut de British Council, este un serial suprareal - de data aceasta Barrie Webb are o viziune mult mai extinsă, mai complexă decât cea de anul trecut, deci se întrevede chiar un serial pentru care acesta este episodul al doilea, aceasta în data de 20 mai.

O operă suprarealistă de George Balint, la Palatul Cantacuzino, pe texte de Pitagora şi …, iată o alăturare extrem de incitantă, care pune foarte multe întrebări şi stârneşte curiozitate; o operă SF la Palatul Voievodal, la Curtea Veche - o tabără extraterestră dă un bal pentru pământeni, publicul intră printr-o ambasadă extraterestră, ca să obţină viza - este deci o operă electro-operă, cu voci transformate, procesate live, cu proiecţii arhitecturale cu lasere - va fi în 21 mai, seara, la ora 20,30.

Se cântă cu păsări la Opera Naţională Bucureşti, Kaoss Birds in NowHere'sVille, un subtitlu este "Papageno şi Papagena în oraşul lui aici şi acum". Păsările sunt reale, papagali şi canari, care sunt preluaţi şi procesaţi în timp real, iar acest cântec este suportul spectacolului în care muzicienii intră în dialog cu lumea naturală, cu lumea sălbatică, dacă putem să gândim în acest fel. Este iarăşi o experienţă aventuroasă, pentru că păsările pot oferi surprize, dar de fapt asta este tema festivalului şi ne-am asumat-o.

Sunt două concerte importante la Sala Radio, cu orchestrele şi corurile Radio - Orchestra Naţională, Orchestra de Cameră. La Orchestra de Cameră sunt multe prime audiţii cu solişti, cu Mario Caroli (Italia), cu Eduardo Terol (Spania). Iarăşi, spectacole multimedia - al Maiei Ciobanu, al lui Cătălin Creţu -, video, actorie, copii, dans şi multe alte surprize ce ţin atât de partea de performanţă, cât şi de partea de decor.

Dan Dediu prezintă un proiect extrem de atractiv şi este cumva o avanpremieră a operei ce se va monta la Opera Naţională Bucureşti la sfârşitul anului, pe Scrisoarea pierdută a lui Caragiale, de data aceasta va fi o avanpremieră - secvenţe din această operă music-hall, care se intitulează Momâi şi mumii - o abordare evident suprarealistă, postmodernă a lui Dan Dediu.

Un spectacol extrem de complex, în care frica seduce şi seducţia naşte frică va fi la Teatrul Naţional, la Sala Amfiteatru, sâmbătă, 26 mai, pentru ca închiderea să propună un spectacol care îi aparţine lui Corneliu Dan Georgescu, se numeşte Decor audio-video cu şi pentru o iluzie de femeie - este un spectacol pentru care autorul a dat puţine indicii publicului; evident că noi cunoaştem proiectul, dar pentru public el se dezvăluie la premieră, deci vom lăsa această undă de mister pe care autorul şi-a dorit-o.